bookblog.ro

Salt în neştire

Scris de • 30 July 2018 • in categoria

Titlu: Tânărul neînfricat de la trapezul zburător şi alte povestiri
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2017
Numar pagini: 250
ISBN: 978-606-33-2279-2
Cumpara cartea

Nu ştiu cum se face, dar anul 2018 este pentru mine unul prolific în materie de proză scurtă. Descopăr în ritm alert tot mai mult farmec în scurte povestioare şi istorii dinamice. Să fie asta oare tributul vieţii noastre spumoase? Cu siguranţă, mai ales că de cele mai dese ori suntem în căutarea unor escapade cititoreşti de scurtă durată, dar de intensitate maximă. Aşa se face că recent William Saroyan, prolific autor de origine armeană, şi-a croit activ calea în lista mea de cărți şi am decis să fac cunoştinţă anume cu volumul „Tânărul neînfricat de la trapezul zburător şi alte povestiri”. De la primele file am avut parte de o neasemuită candoare, căci scriitura lui Saroyan este intensă, dinamică şi simplă, oricât de banal nu ar suna asta. Îşi plămădeşte personajele din greutăţi diurne şi nu adaugă nici un gram de splendoare, ceea ce face ca istorioarele sale să fie extrem de vibrante.

Volumul „Tânărul neînfricat de la trapezul zburător şi alte povestiri” este un tabloul al veşnicului emigrant pe tărâmul făgăduinţelor: America. Din paginile acestuia transcend până la noi armeni, evrei, asirieni sau polonezi – oameni care şi-au reclădit destinul departe de patrie, dar în care se regăseşte încă picătura de voinţă şi curaj pentru a cuceri un continent care pe lângă multe promisiuni, mai este şi unul periculos. Fiecare povestire are în prim plan o figură epică, demnă de compătimire, de milă sau de haz (după caz), iar în jurul personajului central se ţes fire de naraţiune meticulos formate.

Saroyan nu se teme de detalii, chiar dacă prezenţa lor este un pericol aparte pentru proza scurtă. El le redimensionează, punându-şi cititorul în postura fericită sau ingrată, aici decideţi dumneavoastră, de a culege fiecare element individual pentru a completa tabloul final şi a integra moralul în dimensiunea narativă. În mod practic, autorul zugrăveşte o frescă aproape idilică a imigrantului perfect, omul care nu îşi caută doar pâinea cea de toate zilele, ci îşi adună grămadă şi visele în bocceaua cu care porneşte pe un drum lung şi dificil. Aşa se face că William Saroyan prin simpleţea scriiturii sale încearcă să ne dea o lecţie, o morală aparte despre oameni care nu reuşesc sau reuşesc lacunar să devină parte a unei familii artificiale: America. Anume superficialitatea şi naivitatea perpetuu-lui vis american face ca personajele lui Saroyan să ne fie atât de vibrante şi apropiate.

Exclamaţia unuia dintre eroii cărții este pe cât de vie, pe atât de elocventă situaţiei ilustrate: „- Ah, Doamne! am oftat eu, cât de tristă este soarta omului plecat în lume. Această singurătate tragică a celor vii.”

Pornind de la acest adagiu, naraţiunea lui Saroyan devine concentrică, focusată pe destin ca dimensiune a naraţiunii. Totul se rezumă la perceperea corectă a firii şi sorţii, două elemente fără de care omul devine o pată gri, dificil de identificat în noianul existenţei cotidiene. Anume aceasă analiză face din scrierea lui Saroyan o formă specială de povestire, în care personajele, deşi reduse la materie primă, cu care autorul nu se sfiieşte să arunce la dreapta şi la stânga, sunt puncte strategice, cu rol prestabilit de învăţătură.

Volumul „Tânărul neînfricat de la trapezul zburător şi alte povestiri” este, prin urmare, o lecţie despre viaţă, despre nonşalanţă, despre vise mai mult sau mai puţin fericite, este despre tot, dar şi despre nimic. Este, pe bună dreptate, o demonstraţie de luciditate crasă, naturală, fără gram de perfecţiune şi departe de orice fel de dramatism ieftin.

Prin urmare, cartea despre care scriu aceste rânduri este bine venită oricui caută ceva uşor digerabil, dar cu gust persistent după, oricui încearcă să înţelegă că patria este acolo unde e omul, nu locul. Sigur că povestirile lui Saroyan nu sunt balsam pe suflet şi nici nu pledează pentru a fi leac, dar au menirea să desluşească nişte simţăminte legate de regăsire, de metamorfoză şi de noi începuturi sau de finaluri demult uitate.

  • Plusuri

    Portrete umane meticulos analizate.
    Imaginea tipicului emigrant şi al visului american.
    Emoţii intense şi apropiate de cititor.

Autor: | Editura:

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro