bookblog.ro

Și cea mai bună dintre lumi este sortită declinului

Scris de • 17 June 2013 • in categoria

Titlu: Predică despre căderea Romei
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2013
Traducere:
Numar pagini: 160
ISBN: 978-973-1989-31-0
Cumpara cartea

„Șase luni mai târziu, Marcel și-a dat dintr-o dată seama că Imperiul nu mai exista. Așa mor imperiile, fără să se audă măcar un foșnet? Nu se întâmplase absolut nimic și totuși Imperiul nu mai exista, iar Marcel știe dintr-odată, (...) că exact același lucru s-a petrecut și cu propria lui viață, în care nu s-a întâmplat nimic niciodată.”

Jerome Ferrari s-a născut la Paris în 1968, a locuit în Corsica și a predat filosofia la Liceul Internațional „Alexandre Dumas” din Alger timp de câțiva ani, apoi la Liceul Fesch din Ajaccio. Succesul literar s-a lăsat cunoscut încă de la anterioara sa carte „Où j’ai laissé mon âme”, apărută în 2010 și premiată cu Gran Prix Poncetton și Prix Roman France Télévisions, fiind urmată de „Predică despre căderea Romei” în 2012 care la rândul său a fost distinsă cu Premiul Goncourt.

Primul lucru pe care îl observi la roman, înainte de a te lăsa purtat prin planuri paralele, prin trecut și prezent sau prin diferite orașe sau continente, este fluiditatea cu care curge fraza asemeni ritmului în care curge viața, nici prea lent dar nici prea rapid. Cuvintele se succed cu o cadență care-ți căptușește preventiv mintea pentru toate întâmplările prin care ai să mergi ca printr-o cameră a cărei podea va cădea pe neașteptate.

„Scrisorile ajungeau atât de greu, încât le era întotdeauna frică să nu fie doar ecoul vocii unui mort, purtat de o mână străină care scrie.”

Centrul lumii destinată pieirii rezidă în Corsica unde se întâlnesc destinele personajelor noastre: Marcel, Matthieu, Aurelie și Libero. Povestea propriu-zisă se învârte în jurul ideii de Paradis așa cum este perceput prin filtrele raționale și emoționale ale celor aflați în căutarea sa, așa că ne sunt prezentate pe rând destinul lui Marcel, un individ care încă din copilărie s-a încăpățânat să facă în ciudă sorții și să depășească orice obstacol cu o îndârjire aproape nebunească așa că boala, decesul sau relocările multiple prin colțurile luminii nu i-au zădărnicit cu nimic gândul că destinul să se va împli peste hotare, hotare care de fapt n-au făcut decât să-l aducă și mai aproape de casă și să-l lege cu lanțurile dezamăgirii de satul de care a fugit necontenit.

„Marcel a rămas singur și vârsta pensionării stă să-i confirme un lucru de care a fost întotdeauna singur: nu s-a întâmplat absolut nimic, căile de ieșire sunt de fapt niște cercuri camuflate, care se închid mereu necruțător și care-l readuc în satul atât de detestat al copilăriei lui.”

Matthieu și Aurelie sunt nepoții acestuia, foarte diferiți unul de altul, doi parizieni cu țeluri opuse. Bărbatul visează la un trai idilic în satul bunicilor pentru care cu bucurie își abandonează studiile și destinul ceva mai luminos pe care i l-ar fi putut oferi Parisul, în timp ce femeia mânată de luciditatea cu care vede dincolo de interacțiunile familiale o doză dureroasă de indiferență și egoism în sânul acesteia, alege să lase în urmă o cale bătătorită pentru explorarea Africii ca arheolog.

Libero pare să alerge după un destin mai bun care se află departe de Corsica natală și pentru care se dedică cu pasiune studiului intens dar căreia pare să-i întoarcă spatele atunci când Matthieu îi propune să preia barul din sat și să-l transforme într-un punct turistic recunoscut.

resized_fallofrome

Paradisul pare să fie atins preț de o clipă și Imperiul imaginat și recreat sub forma prosperității sau al explorării dă un sens vieții celor care l-au clădit până în clipa în care, asemeni izgonirii din grădina Raiului, cei patru îl pierd datorită nevoii acute de cunoaștere sau mai degrabă de confirmare, datorită barierelor culturale și diferenței sociale sau pur și simplu pentru că așa stă scris. Destinul pare să-i aducă pe toți înapoi la punctul de început datorită unei crime care pune punct călătoriei în pitorescul lumii rurale și care-l aruncă pe Matthieu într-o stare de negare și stupoare menită să-l readucă la Paris.

„Din când în când, inima îi spunea că e degeaba, nimic nu e așa cum pare, că suflă viață în lucruri deja moarte și că, de fapt, nici nu le dă viață, ci dimpotrivă, își lasă viața invadată de moarte, de la un capăt la altul.”

Romanul alternează compasiunea pentru natura umană a personajelor cu brutalitatea încercărilor pe care trebuie să le treacă și din care trebuie să iasă învingători, reiterând ideea din predica Sfântului Augustin că lumea este ca omul: se naște, crește și moare.

„Răsăritul strălucitor curăță memoria oamenilor cu o lumină brutală, amintirile dureroase rămân în urmă, cu umbrele nopții, și se duc odată cu ele.”

Concluzia romanului e cel mai bine ilustrată de vorbele autorului:

„O parabolă despre disperarea contemporană a cărei morală este optimistă: sfârșitul unei lumi nu înseamnă sfârșitul lumii”

Concluzia personală e ca își merită pe deplin laurii și locul în biblioteca voastră!

Sursa imaginii

  • Plusuri

    Fluența limbajului, bogăția imaginilor vizuale, ritmul potrivit pentru desfășurarea acțiunii care permite cititorului să cunoască și să înțeleagă personajele.

  • Recomandari

    Realiștilor care înțeleg că viața nu e doar lapte și miere, celor care-și doresc un roman închegat care să nu-i dezamăgească.

Categorie: | Autor: | Editura:

Citeste cele 3 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. Poligraf spune:

    Esecul ni-l facem noi. Destinul ni-l facem noi. Iar lumea o distrugem noi. Sunt cateva licareri de speranta ici si colo care sub adierea vantului se sting, iar speranata ramane inchisa in cutia Pandorei.

    raspunde

  2. Daniela spune:

    Multumesc mult pentru recenzie. Acum stiu ce o sa citesc in wekend.

    raspunde

    • Calina spune:

      Daniela e o carte foarte frumoasa si se citeste rapid si desi are tendinta sa te descurajeze pe alocuri te recompenseaza pe final cu o doza de speranta!

      raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro