bookblog.ro

Tess d’Urberville sau tortura prejudecăţilor

Scris de • 9 September 2013 • in categoria

Titlu: Tess d’Urberville
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2013
Traducere:
Numar pagini: 476
ISBN: 978-973-135-777-5
Cumpara cartea

„El se arătă de neînduplecat, aşa că fata stătu nemişcată, iar d’Urberville îi dădu sărutul său suzeran. Îndată ce făcu acest lucru, Tess se împurpură de ruşine şi îşi scoase batista, cu care începu să-şi frece locul de pe obraz unde o atinseseră buzele lui. Ardoarea tânărului se prefăcu deodată în ciudă la vederea gestului pe care ea îl făcuse inconştient.”

Există în cărţile clasice o anumită răceală tomnatică, o presimţire a prafului şi a mucegaiului care ne îndepărtează pe noi, cititorii, de o asemenea lectură vetustă. E nevoie de un film bun care să ne suscite iarăşi interesul, e nevoie de o declaraţie şocantă din partea unei personalităţi pentru a arunca o privire în spatele nostru. Personajul Tess d’Urberville a fost suficient de norocos să aibă parte de toate acestea. Povestea ei a fost transformată într-un film de Oscar, în regia lui Roman Polanski, „Tess” (1979). Astfel, în anii ’80, interesul publicului pentru volumul Tess d’Urberville, de altfel publicat mult mai devreme, în 1891, la finele epocii victoriene, creştea simţitor. Pe deasupra, însuşi André Gide şi-a declarat simpatia pentru „femeia pură” a lui Thomas Hardy: „Nu am cunoscut nicio englezoaică mai frumoasă decât Tess d’Urberville a lui Thomas Hardy”. Prin concursul tuturor acestor circumstanţe favorabile, cum ar fi putut istoria să o ocolească pe Tess?

Un roman controversat

Romanul Tess d’Urberville s-a născut între paginile unui ziar. Apărută în foileton, această operă magnifică a lui Thomas Hardy a trebuit să se supună regulilor comerciale ale suspansului, ceea ce creştea densitatea textului, spre nemulţumirea declarată a autorului. În orice caz, în ciuda unei popularităţi din ce în ce mai întinse, criticile nu au întârziat să umbrească prestigiul scriitorului. Etichete ca „imorală”, „sălbatică” sau „vicleană” au fost atribuite eroinei, neînţeleasă într-o perioadă în care femeia se presupunea a fi un înger înstrăinat de frământările pasiunilor. Tess d’Urberville este o ţărăncuţă cu origini nobile, un suflet pur, crescut în superstiţii creştine şi în ritmul naturii. Cu o moralitate bazată pe intuiţie şi instincte, Tess se dovedeşte o prezenţă cuceritoare în fragilitatea ei de fecioară, dârză în încăpăţânarea de a iubi, tragică în imposibilitatea de a învinge suferinţa şi regretul.

Povestea e simplă, dar sufletele personajelor depăşesc francheţea biografiei, ele tremurând la fiecare eveniment ce le ameninţă fericirea sau capriciile. Tatăl lui Tess află de la preotul satului că se trage dintr-o familie de lorzi, demult scăpătată. Fără un beneficiu real de pe urma acestei genealogii, bărbatul caută totuşi o legătură de rudenie care l-ar putea face bogat. Astfel, o trimite pe Tess în vecinătate, la o doamnă aşa-numită d’Urberville, de fapt soţia unui parvenit cu pretenţii de nobleţe, care cumpărase în secret acest titlu. Ţărăncuţa se întâlneşte cu Alec (faux) d’Urberville, tânăr fluşturatic care nu ezită să îi promită câte-n lună şi în stele, dar care se dovedeşte a fi palma destinului. Cu onoarea pătată, Tess pleacă de pe domeniul d’Urberville şi îşi câştigă existenţa pe post de lăptăreasă, aici întâlnindu-l pe Angel Clare, un produs rafinat al societăţii engleze. Adică un bărbat sensibil, cu prejudecăţi bine întipărite în minte şi în suflet, prejudecăţi ascunse însă de capriciul unei false libertăţi intelectuale. Angel refuză tot ce îi oferă societatea: un post de preot, stabilitate materială, o soţie blândă şi dinainte aleasă de familie, o viaţă de familie monotonă, lipsită de pasiunea iubirii şi un statut respectabil de lord. Vine la lăptărie pentru a-şi lua viaţa în mâini, dar dragostea nou descoperită pentru Tess va schimba pe de-a-ntregul echilibrul sufletesc al amândurora: el îşi va descoperi latura întunecată, ea va afla cu tragism cât de supusă e fiinţa ei nevoii de a iubi.

Cartea urmăreşte mecanismele psihologice din spatele unui cuplu sfâşiat de tortura opiniei publice. Personajele se abandonează destinului şi de fiecare dată când se ridică totuşi la luptă, ecourile educaţiei lor le dezamorsează orice iniţiativă. Măreţia Stonehenge-ului, unde Tess îşi găseşte un pic de linişte înainte de condamnarea la moarte, este simbolul trist al acestei perpetue înfrângeri: instinctele dragostei sunt naturale, cum e şi umbra monumentului neolitic, dar schimonoseala potrivirilor sociale deformează inimile, obligându-le să intre într-un tipar prea strâmt. E Tess un monstru condus de pasiuni, e o eroină tragică, care se aruncă plină de elanul tinereţii în prăpastia morală a unei crime? Părerile sunt împărţite!

Irezistibila Tess din sala de cinema

tess filmFilmul: Tess
Anul apariţiei: 1979
Regizor: Roman Polanski
Durata: 186 minute
Rating IMDB: 7,2/ 10

Roman Polanski a ales în rolul lui Tess o actriţă superbă, Nastassja Kinski, cu părul castaniu, lung, acoperindu-i umerii în şuviţe seducătoare. Ochii mari, genele lungi, buzele pline, tenul alb, de marmură şi aerul viclean al întregului chip, toate răspund descrierilor lui Hardy, cu o singură excepţie. Nastassja Kinski nu se poate despărţi de chipul ei, întregul joc actoricesc e un pic frivol, Tess parcă ar vrea să cucerească, parcă ar urmări succese şi fiecare revoltă e urmată de o strângere de buze, care se vrea cuceritoare. În afara omisiunilor inevitabile pe care filmul e obligat să le facă în dauna cărţii, pelicula e o reprezentare sensibilă a poveştii lui Tess. Alec are atitudinea unui îmblânzitor de cai, iar Angel pare un tânăr de abia ieşit din şcoală, cu candoarea unui blond visător. Relaţiile între personaje sunt alunecoase, gesturile ba repezite, ba făcute cu o lentoare aproape narcisistă, tăcerile sunt dublate de priviri intense şi finalul reuşeşte să stoarcă lacrimi, dovada succesului în rândul publicului feminin.

BBC are o soluţie!

tess serialFilmul: Tess of the D'Urbervilles
Anul apariţiei: 2008
Regizor: David Blair
Durata: 240 minute
Rating IMDB: 7,6/ 10

Cu zelul ei obişnuit, echipa BBC are la rându-i o adaptare a acestui roman. E vorba de serialul TV din 2008, o împărţire în patru episoade emoţionante a acestei poveşti sfâşietoare. Regizorul David Blair a fost mai fidel cărţii decât Polanski, dat fiind şi durata mai mare a acestei adaptări, actriţa din rolul principal afişează o fragilitate mai rustică, o frumuseţe mai simplă şi mai puţin afectată. Gemma Arterton vorbeşte cu tremurul sfielnic al lui Tess şi se revoltă cu strigătul de durere al acesteia. Personajele par mai autentice, peisajele respiră aerul britanic de demult şi vestimentaţia, chiar dacă mai modestă, transmite drama statutului social, dramă care întoarce toate personajele spre adâncurile suferinţei lor.

Cu alte cuvinte, vă sfătuiesc să citiţi întâi cartea, pentru ca mai apoi, în funcţie de timpul dumneavoastră liber, să urmăriţi serialul BBC şi ecranizarea lui Polanski. În orice caz, nicio imagine a lui Tess nu o va putea şterge pe aceea creionată de imaginaţia dumneavoastră... Thomas Hardy are un stil al lui de a o face pe ţărăncuţa Durbeyfield de neuitat, descrierile sunt atât de avântate, simţul său de observaţie atât de precis încât vă asigur că Tess, Tess a lui Hardy şi în final, Tess a voastră vă va sta pe umăr pe tot parcursul lecturii.

    Categorie: | Autor: | Editura:

    Lasa un comentariu

    Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

    Citeste si

    Copyright ©2011 Bookblog.ro