bookblog.ro

Un Casanova fără scrupule

Scris de • 20 March 2012 • in categoria

Titlu: Bel Ami
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2004
Traducere:
Numar pagini: 344
ISBN: 973-7786-01-7

“Duroy se opri, stăpânit de dorinţa de a saluta şi de a aplauda pe această parvenită a amorului care îşi etala cu trufie, în această plimbare şi la această oră a aristocraţilor ipocriţi, luxul îndrăzneţ câştigat în aşternuturile ei. Simţea poate vag că exista ceva comun între ei, o înrudire în ceea ce priveşte caracterul, că erau de aceeaşi teapă, că aveau acelaşi suflet şi că succesul lor se datora unor procedee lipsite de scrupule şi de morală de aceeaşi speţă.”

Georges Duroy este un alt fel de Casanova, unul care se foloseşte de femei nu atât pentru satisfacerea plăcerilor, cât mai ales pentru parvenire şi accederea în înalta societate. Setea de îmbogăţire pe care o resimte acut ori de câte ori se află în preajma celor cu stare nu se naşte doar dintr-o sărăcie lucie care îl înfioară, ci mai ales din ura faţă de oameni, la care se adaugă o ambiţie perversă de a le demonstra că nimeni nu trebuie să se pună cu el.

“Vai de cei ce-mi stau în cale. Nu iert niciodată.”

Numele de Bel Ami este dat de fetiţa doamnei de Marelle, porecla devenind în scurt timp un soi de cod pentru calitatea de amant a lui Duroy în cercul femeilor căzute în mrejele acestuia. Treptat, porecla este adoptată şi de bărbaţi, în condiţiile în care soţiile lor îl numeau doar în acest fel...

Fost soldat, Bel Ami devine ziarist, deşi foaia albă îl crispează, nefiind în stare să lege două cuvinte în scris într-o frază cu sens. Nu este un om inteligent sub nici o formă, iar aria lui de acţiune se rezumă mai mult la cuvântul spus. Este un maestru al vorbelor goale, pompoase, al şoaptelor excitante şi al minciunilor frumoase, atunci când vine vorba de femei.

Cu bărbaţii vorbeşte de cele mai multe ori în termeni duri şi tăioşi. Nu îşi face prieteni, îi pizmuieşte în taină pe cei mai bogaţi şi mai puternici decât el şi urzeşte în permanenţă planuri de răzbunare. Are grijă să îi ţină minte pe cei ce îndrăznesc să îi spună adevărul în faţă sau pe căi mai ocolite, care îl ironizează sau îl jignesc.

Duroy are o capacitate înnăscută, greu de definit, de a subjuga femeile. Să fie vorba doar de aspectul fizic? (“Fu socotit un bărbat foarte frumos. Avea o înfăţişare mândră, talia fină, piciorul drept.”) Sau să fie la mijloc talentul lui actoricesc, prin intermediul căruia joacă de fiecare dată rolul bărbatului îndrăgostit nebuneşte, care îşi pierde capul şi care îşi exprimă sentimentele de iubire atât de sincer şi de năvalnic, încât o copleşeşte pe femeia aleasă drept ţintă?

Faptele şi caracterul lui Bel Ami sunt cu siguranţă condamnabile... Oare? Cât de reprobabil este comportamentul lui, având în vedere contextul social în care acesta trăieşte? Cât de mult îl poţi învinovăţi pe Duroy de faptul că se foloseşte de calităţile lui de amant, în condiţiile în care căsătoriile se făceau doar din interes financiar sau de statut social? Cât e vina lui de cuceritor care seduce şi părăseşte, dacă fidelitatea femeilor care îi cădeau în plasă este atât de îndoielnică? Cât de vinovată este foamea lui de parvenire, având în vedere faptul că societatea în care trăieşte se ghidează doar după legea banului şi aparenţe?

Poate tocmai de aceea, Guy de Maupassant nu este un moralizator. Nu ezită să îşi ironizeze personajele, dar nu încearcă nici măcar o clipă să le îndrepte. În tot romanul nu vei găsi nici măcar un model de om virtuos, şi atunci, care mai este standardul de corectitudine şi comportament etic la care să te poţi raporta?

  • Plusuri

    Scriitură impecabilă, tipologii umane surprinse în cele mai mici detalii, umor şi ironie fină.

  • Recomandari

    Iubitorilor de romane clasice şi de literatură calitativă.

Categorie: | Autor: | Editura:

Citeste cele 6 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. MissAnnie spune:

    Am citit si eu romanul. Mi-a placut, dar parca ii lipseste ceva. Analiza psihologica e exceptionala, insa cred ca i-ar mai fi trebuit putina senzualitate si erotism, ca doar e un roman despre un cuceritor. Eu i-as acorda 3 stele din 5. Pe blogul meu am facut o comparatie intre carte si film, unde mi-am exprimat parerea in legatura cu plusurile si minusurile acestei carti: http://samacitesti.blogspot.com/2012/03/bel-ami-cartea-vs-filmul.html

    raspunde

  2. Melania spune:

    Am citit-o in prima tinerete si m-a socat.
    Cred ca orice carte ar merita recitita la o alta virsta cand ai o alta viziune asupra vietii.
    Filmul nu l-am vazut insa, caci mi s-a intamplat sa ma dezamageasca ecranizarile.
    Zi frumoasa!

    raspunde

  3. diana spune:

    este interesanta cartea, insa cred ca este pentru prima oara cand mi se pare filmul mai bun decat cartea. este atat de frumos jocul dintre cristina ricci, uma thurman, robert pattison !

    raspunde

  4. stefan spune:

    asfel de carte nu am mai citit dar este foarte buna

    raspunde

  5. stefan spune:

    este o carte foarte buna

    raspunde

  6. stefan spune:

    carte asta descrie bine uni oameni pe care ii stiu

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro