bookblog.ro

Un dicționar subiectiv de auteur

Scris de • 28 February 2014 • in categoria

Titlu: Dicționar subiectiv al realizatorilor filmului românesc
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2013
Numar pagini: 271
ISBN: 978-973-46-3545-0
Cumpara cartea

Filmul românesc își regăsește istoria în nume, ani și o voce „autentic” subiectivă

Așadar, e justificat dicționarul de regizori? Acum un deceniu ar fi fost ridicol, azi e mai mult decât realitate, e consemnare de istorie stratificată. , astfel își descrie și justifică totodată Tudor Caranfil incursiunea subiectivă într-una dintre „feliile” mari ale cinematografiei românești, sub forma unui dicționar al autorilor de ficțiune-lungmetraj. Un dicționar ordonat alfabetic în care am descoperit, în fapt, micro-cronici și judecăți de valoare scrise prin ochiul antrenat „cinematic” al criticului Caranfil – de unde și atenționarea subtilă din titlu, dicționar subiectiv.

Dicționarul subiectiv al realizatorilor filmului românesc este un volum necesar și care, cred eu, nu trebuie să lipsească din biblioteca cinefililor pătimași sau a celor neofiți, așa cum m-am „trezit” eu în fața sa. Este un adevărat dicționar de critică cinematografică, incluzând „personaje” pestrițe care au avut o anumită contribuție în devenirea și maturizarea acestui domeniu în România, fie ele autohtone sau străine. Cât despre aceste „personaje” auctoriale, ele sunt ordonate în dicționar, fiind apoi prezentate prin prisma reușitelor/încercărilor/ecranizărilor/premiilor etc. cu acuitate și un soi de lirisim aproape vizual.

Regizori, scenariști, actori, surse literare variate – toate sunt amestecate în „descrierile-deveniri” ale autorilor (auteur-i), cu vervă, ironie fină, apreciere ori dezamăgire neîndurătoare. O trecere în revistă culturală, de maniere și stiluri ce au marcat ori marchează filmul românesc. Ca să înțelegeți mai bine, vă las în compania unor citate (culese aleatoriu) care să vă și deschidă apetitul pentru această lectură, nu înainte de a atrage atenția asupra faptului că aceste opinii sunt asumate de Caranfil ca atare:

- Dinescu, Maria Callas: „În filmografia realizatoarei a urmat o lungă pauză, până în 1983, când revenea cu Prea cald pentru luna mai, în lumea unor liceeni care, în preajma bacului, pun de-o petrecere trăsnet. (...) În această poveste debilă, în care se simte puternic intervenția „îngerilor păzitori” din sfere superioare, mai sunt și alte intenții lăudabile timid arborate, ca, de pildă, critica mentalității nomenclaturii sau inegalitățile sociale în lumea școlii.”

- Popovici, Adrian: „Prolificul regizor revine, în 2011, cu Toți copiii Domnului (All God’s Children). De astă dată, Popovici invoca, în filmul său, o problemă serioasă - traficul de carne vie într-un geospațiu isolit, rar abordat de cineaștii noștri, Basarabia și Transnistria, și într-un univers lingvistic bogat, jonglând cu rusa, engleza, italiana și, bineînțeles, româna, limbi pe care ajunge uneori să le contracte chiar în cuprinsul uneia și aceleiași replici.”

- Veroiu, Mircea: Să mori rănit din dragoste de viață, din 1984, redă avatarurile picarești (trase de păr) ale unui tandem bazat pe dihotomia „tipul cu idei vs tipul de acțiune”, de fapt, simplu pretext de a introduce trăsniții la mare modă și în „conspirația ilegalistă”.”

Și un mic video bonus:

  • Plusuri

    Scriitura detaliată și concisă în același timp, împletirea atentă a informațiilor biografice și a intervențiilor critice

  • Minusuri

    Subiectivitatea criticii poate fi atacată, deși titlul este o „apologie” a demersului

  • Recomandari

    Cinefililor, cu siguranță

Categorie: | Editura:

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro