bookblog.ro

USA, Go Home!

Scris de • 15 September 2012 • in categoria

Titlu: Prinţesa şi profetul – poveste despre globalizare
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2012
Traducere:
Numar pagini: 296
ISBN: 9786065793767
Cumpara cartea

„Un singur tip de ȋntrebări se regăseşte ȋn această povestire: cum se face că, ȋn ciuda experienţei dobândite timp de secole, lumea noastră rămâne atât de inumană, de nedreaptă şi de ȋnrobitoare şi de ce, ȋn ciuda atâtor cuceriri ale cunoaşterii şi a genialității, un copil sub zece ani moare ȋn continuare de foame ?”

Nu ştiu dacă ar trebui să ȋncep cu partea legată de economie sau cu mesajul moralizator din această carte. Cu un doctorat apreciat şi premiat ȋn scrierile lui Mircea Eliade, Shafique Keshavjee e cunoscut cititorilor prin cartea sa, Regele, ȋnţeleptul şi bufonul. În Prinţesa şi profetul, scriitorul este preocupat de problema globalizării, care pe de o parte, atrage un semnal de alarmă, iar pe de cealaltă parte ȋncarcă romanul cu discursuri ce gravitează ȋn jurul economiei.

Mary, Karl Pittal şi soţia sa, Ophelia, fug de realitate prin iluziile oferite de religie sau muncă. La fel ca mulţi dintre occidentali, cei trei se refugiază ȋn problemele lor cotidiene, uitând nedreptăţile aduse de multinaţionale, bănci, sau globalizare ȋn rândul indienilor şi indiencelor. Micuţa cerşetoare Ousha şi profetul Joseph Jesudasan le arată faţa necunoscută a acestei globalizări şi efectul ei asupra ţăranilor şi a producătorilor locali. Keshavjee descrie ȋn câteva rânduri trecerea unei familii de la stabilitate şi normalitate la mutilări ale copiilor de către părinţii lor, pentru a le aduce acasă mai mulţi bani din cerşit, sau chiar vinderea lor (şi a soţiilor) pe străzile din Bombay. E o realitate ȋn faţa căreia Mary sau Karl preferă să ȋnchidă ochii până ce descoperă că firma lor, Birdlay, este una dintre responsabile pentru nivelul de trai al acestor oameni.

Printr-un caracter didactic pronunţat, Keshavjee, pune accentul pe problema globalizării, această ,,distrugere creatoare”, care poate fi tradusă ca dominaţia Americii (Henry Kissinger: Globalization is American domination), şi pe comercialitatea adusă ȋn această ţară, unde astăzi, ,,ȋn India, totul se poate comercializa, chiar si religia.” (46). Alte subiecte tratate aici detaliat sunt reprezentate de condiţia femeii – orientale şi occidentale -, istoria mai puţin prezentată a religiei islamice şi creştine, cât şi de ecocidurile, acele distrugeri ale biosferei, ce-i afectează atât pe cei bogaţi, cât şi pe cei săraci.

Dornic de a schimba lumea şi de a ne face conştienţi de realităţiile din India, autorul realizează o ȋmpletire bizară, aş spune eu, a economiei şi a problemelor religioase cu firul narativ. Cartea de faţă e mai mult o pledoarie, un manifest, decât un roman propriu-zis; limbajul şi dialogurile sunt neverosimile, iar personajele sunt abia schiţate, ,,folosite” pentru a arăta partea mai puţin descrisă a Indiei. În poveste se strecoară discursuri lungi despre aceste probleme şi posibilele lor soluţii, accentul căzând pe idei, pe morală şi nu pe latura artistică, pe realitatea cenuşie, profană, şi nu pe ficţiune sau sacralitate, căci ,,lumea va ȋncepe să se schimbe când occidentalii se vor interesa mai puţin de lucruri, iar orientalii mai puţin de sacru şi, ȋmpreună, se vor preocupa mai mult de viaţa reală a oamenilor.” (51)

  • Plusuri

    Mesajul moralizator;

  • Minusuri

    Limbaj neverosimil, personaje uşor creionate;

  • Recomandari

    Carte care se adresează ȋn primul rând tuturor celor care lucrează ȋn domeniul economic, dar şi celor interesaţi de diferenţele din cadrul unei civilizaţii.

Categorie: | Autor: | Editura:

Citeste cele 8 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. cristian sirb spune:

    Fireste că, de-ar fi să aleg între „modul de viață tradițional, băștinaș” și dominația americană, fie ea și prin globalizare, aș alege imediat pe cea de-a doua. Indian să fiu sau român, cum sunt. Decât o „cultură” în care „tradiția” spune că e în regulă să-ți mutilezi copilul pentru a-l prepara ca cerșetor pe viață, decât o „cultură” care descondideră femeia (fabrică de plozi), păstrează cu cerbicie diferențele între caste și promovează sărăcia inimaginabilă, dezinteresul, mizeria, subumanul, mai bine cultura muncii serioase, bine organizate, eficiente, productive, profitabile, promovată de multinaționale (pe care și eu le critic, dar șe și folosesc pentru prosperitatea personală).

    La vederea titlului dat acestei recenzii (pe feed-ul de pe blog), mi s-a încrețit puțin carnea a dezgust ți respingere. Eu nu l-aș fi folosit nici măcar în glumă, dar respect decizia autoarei. Numai ce mă desprinsesem de tv, de unde am fost bombardat din belșug cu imagini de musulmani sălbăticiți incendiind ambasade occidentale pentru un film american postat pe youtube. Un film care, pasămite, îi „ofensează”. Libertatea de expresie? Un moft inventat de occidentali. Unealta lui Satan americanul.

    O multinațională (ce nu e obligatoriu să fie pur sau exclusiv americană, deci, încă o dată, degeaba s-a dat acest titlu recenziei) aduce pe unde se instalează, pe lângă acea sclavie plătită, unanim admisă (îi admit și eu existența), și un stil de lucru, o cultură, o etică (minimă) ce poate folosi localnicilor. Aduce bani regiunii. Deschidere, posibilitatea de a ieși din marasm, de a ieși chiar în lumea largă, pentru cei mai talentați, mai descurcăreți, mai competenți.

    Eu tot visez, mi se întâmplă, la o epocă în care Occidentul, suprasaturat de această goană după profit maxim prin investiții minime, sătul de atacurile suferite peste tot în lume, de asasinatele comise de sinucigași, de bombele puse pe la ambasade, de hula continuă a Orientului islamic (și nu numai, dar mai ales), s-ar retrage din aceste regiuni. De ce niaba nu le-am da noi pace și liniște acestor oameni!? Să zacă fericiți în habotnicia lor, în înapoierea lor, în sărăcia lor de care-s atît de mândri. Să-și trateze femeile și fiicele cum poftesc, să le vândă, să le excizeze clitorisul, să le ascundă nu sub văluri și să le zidească pur și simplu. Să se ucidă reciproc, să-și bea singuri petrolul la fiecare masă, ca să prevină atacul acid asupra dinților.

    N-am înțeles niciodată, de asemenea, de ce oamenii aceia, orientalii, vin în masă, în valuri, ca să ceară azil, adăpost, o pâine, în Occident, dacă această zonă le repugnă în așa măsură. Dacă tot suntem atât de decadenți, eco-unfriendly, materialiști, orientați către profit, laicizați, fără Dumnezeu! Ce-i aduce pe toți radicalii aceia fix în iadul blamat? Te pomenești că prosperitatea… te pomenești că jindul după beneficiile democrației (pe care au învățat repede să o folosească pentru a protesta, a critica și a incendia, dar nu și pentru a deveni cetățeni responsabili)… Nu știu.

    raspunde

  2. Raisa, esti tare, ai dat o lovitura mortala cu titlul asta! Mai aveai putin si era gata sa ne demonstrezi ca e mai bine in copaci sau in grote.

    Scuze, dar nu am nici timp si nici rabdarea lui Cristian Sirb ca sa vin cu contraargumente. In fine, am vazut ca esti english teacher, ai obtinut un MA in Studii americane si totusi scrii de parca ai vrei sa incepi o revolutie proletara.

    Pacat.

    raspunde

  3. Raisa S. spune:

    Da. Initial, am ales aceasta carte pentru nationalitatea autorului … citim carti americane/engleze/franceze/latino(a)/etc, am vrut sa explorez mai mult si partea aceasta, a orientalilor. Problema a fost ca in loc de un roman propriu-zis m-am trezit cu o pledoarie, cu un alt punct de vedere – extrem pe alocuri, dar cu o alta fata a cubului. Si eu gandesc la fel ca tine, iar pentru mine America inseamna mai mult decat comercializare sau dominatie, sunt constienta atat de partile ei pozitive, cat si de cele negative, dar uite ca aici se critica globalizarea cu vehementa, iar pentru scriitor, “Globalization is American domination” (citat din carte). De asemenea, titlul recenziei se regaseste in acelasi capitol cu randurile de mai sus – probabil ca ar fi trebuit sa specific asta pe undeva -. E perspectiva autorului, nu a mea, si asta am incercat sa fac aici, sa ii prezint punctul lui de vedere si felul in care el pune problema. Pentru ca cred ca totul este relativ, si pentru a avea o imagine de ansamblu, pentru a nu cadea in clisee, e nevoie sa fim atenti/constienti de cat mai multe perspective. Iar punctul de vedere de aici este argumentat de povestiri mai mult sau mai putin socante, de felul in care globalizarea (=America) le-a influentat viata, si de alte prezentari, de exemple din economie (iar in ceea ce priveste paginile acestea, ii las pe specialisti sa se pronunte, domeniul acesta nu e specialitatea mea). Uite ca aici problema saraciei, a vinderii copiilor/sotiilor, este pusa pe seama globalizarii, si nu a propriei civilizatii. Cred ca este o carte pentru cei care lucreaza in multinationale, care se ocupa cu probleme economice, si care sunt interesati nu doar de profit, ci si de influenta firmei la care lucreaza in vietiile celorlalti, iar cei care o citesc, sa fie constienti si de lucrurile pe care le-ai prezentat tu in comentariul de mai sus, de istoria acestor popoare, de ceea ce s-a mai scris pe acest subiect, si sa filtreze toate aceste perspective.

    raspunde

  4. cristian sirb spune:

    Scris pe genunchi comentariul meu, se vede treaba! Scuze pentru regretabilele erori de scriere.

    raspunde

  5. Simona spune:

    Cred ca Daniel nu a citit recenzia ta, doar titlul, care mie place foarte mult si care cred ca a reusit sa surprinda foarte bine ceea ce simt oamenii aceia. Sa nu uitam ca din ratiuni economice, mascate de pretexte democratice, s-au trezit invadati de o America ce crede ca totul i se cuvine.
    Nu inteleg ce are a face masterul cu aceasta realitate?! Literatura americana nu trebuie sa raspunda pentru deciziile politice din aceasta tara. Poti foarte usor sa le iubesti scriitorii fara sa fii de acord cu politicile lor expansioniste.

    raspunde

  6. Sanda spune:

    Simona, ai dreptate sa nu amestecam lucrurile!Cum am putea sa ne lipsim de literatura rusa pentru ca ne-au adus ciuma comunista si au distrus intreaga clasa conducatoare,fruntea culturii,profesori, studenti si taranii de frunte ai satelor?!Ceea ce a ramas vedem bine azi.Nu s-a facut insa nimic fara colaborarea si acceptul nostru, a celor de atunci ca si a celor de azi,trebuie sa recunoastem altfel ne vom minti la infinit si nu vom reusi sa ne scuturam de acest flagel.Cred ca americanul de rand este la fel de trist si de speriat de ziua de maine ca si ceilalti din Europa.Nu cred ca este usor pentru mamele si sotiile militarilor inrolati in diverse tari unde ii cheama interesele nationale care insa nu ii reprezinta pe toti.Unii platesc cu viata ,altii se aleg cu castiguri uriase.Asa a afost mereu si asa va ramane pana cand omul va intelege ca nu are 10 vieti,ca nu mananca pt. 10 burti si nu locuieste in 10 case in aceeasi zi.Aceasta lacomie este umana si este mai pregnanta in tarile puternice care-si intind tentaculele asupra altor popoare.Si eu cred ca este bine sa fie lasat fiecare popor in legea lui,vrea altceva este liber sa aleaga dar nu-l obliga sa traiasca in zgarie-nori cand el a trait de generatii in desert sub cerul liber si nu poate altfel!

    raspunde

  7. Sanda spune:

    Raisa..este o experienta unica intalnirea cu scriitori din culturi asa de diferite si indepartate de noi.Nu stiu cum este aceasta carte dar multi autori indieni au fost puternic influientati de contactul cu civilizatia engleza si nu mai reprezinta specificul lor traditional.Este firesc ,multi au trait in plina dominatie engleza ( care sincera sa fiu exceptand anumite aspecte cred ca le-a prins bine ) sau si-au facut studiile in scoli engleze sau chiar in Anglia.Pentru noi este greu sa intelegem conceptiile lor de viata si de aceea este bine sa incercam.

    raspunde

  8. Raisa, multumesc pentru raspuns. Nu comentez niciodata fara sa citesc un document, articol, recenzie etc
    Si nici nu citesc pe diagonala – ca sa zic asa -, ce mi-as fi dorit era sa vad o parere personala fata de ceea ce citim.

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro