bookblog.ro

Vai, ce-am uitat!

Scris de • 29 April 2010 • in categoria

Titlu: Vai, ce-am uitat!
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2007
Traducere:
Numar pagini: 360
ISBN: 978-973-689-302-5

(ediţia în limba engleză)

Amnezia poate fi o binecuvântare

Încă o carte din stilul chicklit bifată pe listă, de această dată din colecţia Cocktail a editurii Humanitas - de ce continuu să citesc şi astfel de cărţi? Răspunsul este unul cât se poate de simplu: în primul rând pentru că mă relaxează, iar în al doilea rând, recunosc faptul că am vrut să citesc şi o carte de acest gen din această colecţie, pentru că, până acum, am citit dintr-o altă colecţie, a unei alte edituri. Am vrut să fac o comparaţie şi, într-adevăr, se simt oarecare diferenţe de stil între autorii aleşi pentru cele două colecţii, dar esenţa rămâne aceeaşi: o literatură facilă, amuzantă, care poate fi o modalitate bună de a omorî timp.

Vai, ce-am uitat! este povestea unei fete aparent banale,Jordan, care are o viaţă la fel de banală - un job mizerabil, unde şefa îi fură ideile constant (lucrează într-o agenţie de publicitate), un iubit mizerabil de care nu reuşeşte să se despartă, o familie care nu o înţelege şi o ia în derâdere, un credit pe care nu e în stare să îl achite - ingredientele unui cocktail molotov pentru puterile ei aflate la limită. Totul pare pierdut, până când un accident de maşină îi schimbă viziunea asupra vieţii şi atitudinea faţă de sine - se hotărăşte să simuleze amnezia şi singurul care ştie este prietenul ei cel mai bun, Todd, care o ajută în demersul nebunesc. Surprinzător, dar cartea nu urmează stereotipul "prietenul cel mai bun care se dovedeşte a fi Alesul aflat sub nasul eroinei în tot acest timp", în schimb urmează stereotipul "tipul care a dat cu maşina peste ea (Travis), se îndrăgosteste de ea si sentimentul este reciproc". Desi finalul este previzibil, pe parcursul romanului apar cateva momente care revitalizează acţiunea si pe care nu le-ai fi intuit, tocmai pentru că eşti mult prea concentrat să "prinzi" urmatorul clişeu romantic.

Astfel, punctul culminant al poveştii devine momentul în care Jordan are un nou accident şi îşi pierde cu adevărat memoria, fiind o "pradă uşoară" pentru cei din jurul său: iubitul cel şarlatan, mama cea "bine intenţionată", şefa "linguşitoare" şi nu numai. Ce se întâmplă mai departe este un lucru pe care nu o să-l desconspir, deşi este uşor de intuit care vor fi urmările acestei turnuri a naraţiunii.

Concluzionând, scriitura este plină de dialoguri spumoase, umor negru şi descrieri cât se poate de colorate, ceea ce fac din roman un tip de chicklit mai "high", care nu se înscrie în linia exagerărilor fără limite şi a reducerii la absurd. Chiar dacă firul narativ este unul simplu, modalitatea în care "curg" evenimentele este cea care menţine interesul de-a lungul romanului. Este o carte ce merită citită pentru a-şi creşte nivelul de bună dispoziţie.

    Categorie: | Autor: | Editura:

    Lasa un comentariu

    Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

    Citeste si

    Copyright ©2011 Bookblog.ro