bookblog.ro

Voyeurism caucazian

Scris de • 14 June 2018 • in categoria

Titlu: Pantere parfumate
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2017
Numar pagini: 304
ISBN: 978-973-46-7114-4
Cumpara cartea

Am terminat-o cu Panterele parfumate ale lui Dan Alexe. Am închis cartea şi am meditat câteva zeci de minute despre cum ar trebui să îmbrac această recenzie. Ce cuvinte să aleg, cum să şlefuiesc unghiurile ascuţite. Căci, volumul semnat de către Dan Alexe nu este o carte comodă. Nu o să găsiţi nimic romantic în ea, nici un strop de uşurinţă şi de confort spiritual. Naraţiunea lui este construită, redimensionată pe trei puncte: sex, Caucaz şi mitologie.

Avem în prim plan o Evă a păcatului (nu ştiu dacă intenţionat sau nu, dar alegerea numelui personajului a fost mai mult decât inspirată), nimfa ahtiată după sex şi plăceri trupeşti, şi un El, Naratorul, pe care îl văd asimilat cu figura eşuată a unui Adam pornit în căutarea iertării. Aceştia purced într-un pelerinaj, poate pentru că se simt marginalizaţi de existenţa fadă sau poate pentru că în sângele lor pluteşte o neîncredere alimentată doar de furibundele insticte corporale. Cert este că aceştia încearcă să refacă traseul parcurs de Alexandre Dumas prin Rusia şi Caucaz. Fac acest lucru voit pentru a realiza un anume documentar, în care să prezinte o altfel de retrospectivă a itinerariului literar cuprins în jurnalele marelui romancier francez.

Din acest punct al naraţiunii devine clară poziţia Eul-ui faţă de imensitatea destinului şi evoluţiei istorice a meleagurilor ruse. Dan Alexe este un rusofil care denotă o efuziune şi o plăcere deosebită pentru detaliile din viaţa ruşilor şi mai ales a popoarelor caucaziene, care îşi duc traiul sub cupola misterelor şi a mitologiei bogate, alimentate de o credinţă trainică. Autorul nu se sinchiseşte să divulge o reprezentare mai mult decât reală a etniilor care vieţuiesc în spaţiul violent al muntelui Caucaz:

Violenţa dementă a Rusiei în Caucaz rămasă şi azi intactă, acelaşi despotism, acelaşi dispreţ fără limită acum ca şi atunci, ca întotdeauna, pentru caucazieni, pe care ruşii îi numesc „negri” sau „funduri negre”, de la „черная жопа”, cur „negru.”

Minuţiozitatea cu care autorul ne transpune într-un mediu ostil, veninos şi rudimentar este alimentată şi de vădita viciere a Eul-ui narativ. Acesta este un exemplar perfect de laş, covârşit de o misiune invizibilă în care se antrenează de dragul mascării propriei sale impotenţe emoţionale. El se mulţumeşte să întreţină o relaţie virtuală, un amestec de sex pe videochat şi o fărâmă de posesivitate absurdă pentru o femeie care abundă de nimfomanie. În aceeaşi ordine de ei, eroul nostru este lipsit de pudoare, amintindu-şi episoadele în care savura ceai cu seu de oaie sau interoga un dictator în pijama, în unul dintre trenurile care traversează calea Vladivostok – Moscova.

O figură importantă în planul secund al cărţii este trio-ul format din cecenii săritori la nevoie: Ali, Baisengur şi Salman. Clanul ideatic perfect. Ascunşi în spatele unor bărbi şi kalaşnicov-uri, aceştia se ocupă cu mult îndrăgita activitate a locuitorilor din fosta colonie sovietică, şi anume cu banditism (aici este de admirat maniera cu care autorul respectă terminologia fidelă, enunţând clasicul krâşuit, în traducere acoperiş sau pază contra bani). Din această grupare eterogenă, iese în relief cel mai uşor figura lui Salman. Un soi de Mefistofel, acesta poartă o mască impecabilă şi doar ochii goi şi reci îi trădează firea demonică. Dintre toţi cecenii, el menţine perfect suspansul narativ. Revenit din zonă, adică din puşcăriile ruseşti, acesta înfrânge propriile traume, prezumându-se implicit că ar fi fost molestat, şi devine un pericol latent. Acel gen de om care va da lovitura din umbră.

Deşi Dan Alexe acordă o deosebită atenţie personajelor sale, oferindu-le până la cele mai mici trăsături şi principii, el nu renunţă nici la oratorie, lansându-se în tot felul de meditaţii despre viaţă, credinţă sau libertinaj amoros. De exemplu, iată cum vede abordarea ortodoxiei: Înaltele feţe bisericeşti ale ortodoxiei au avut dintotdeauna o obsesie nesănătoasă cu agrinţii, un complex Midas concretizat în şireturile de aur care le atârnă ostentativ de-o parte şi de alta a sternului, pe patrafir. Fastul bizantin prelungit până astăzi.” În egală măsură, acesta nu trece cu vederea nici ostentativa viziune a prelaţilor cu precădere despre raporturile interumane: „Apoi, pe lângă aur şi brocarturi, ortodoxia homofobă mai e obsedată şi de sex. Mintea înfierbântată a fundamentaliştilor ortodocşi vede prin jaluzelele cuplurilor nonhetero numai malahie şi sex-sex-sex.”

Volumul Pantere parfumate este o călătorie în timp real prin frumuseţile pământurilor aflate în posesia statelor musulmane, dar şi budiste de dincolo de muntele Caucaz. De parcă nu ar fi ajuns încărcătura mitologică (a nu se uita că bietului Prometeu i se ciugulea ficatul exact în Caucaz şi Arca lui Noe cică ar fi eşuat lângă muntele Ararat, lângă graniţa dintre Armenia şi Turcia), Dan Alexe exemplifică istoria lui Dumas într-o aventură de amploare, în care personajele sale, aidoma unor păpuşi Matroşka, suportă o dezvelire forţată de învelişul superficial şi o transmutare sentimentală în ostilitate şi disconfort.

În linii mari, volumul Pantere parfumate nu este o carte pudică sau uşor lizibilă. Abundă în scene de erotism murdar, de senzualitate la limita murdarului şi a obscenităţii. Eroii planează într-o clasică istorie de îndrăgostire şi o scenă pornografică de mari dimensiuni. Se pare că Eva şi Adamul lui Dan Alexe au forma unor urbani însălbăticiţi şi scăpaţi într-un şuvoi de împreunări frivole, sălbatice, dezinvolte. Toată existenţa personajelor este de facto centrată pe supravieţuire, de parcă sindromul copulativ pe care îl încearcă este un ultim bilet la trenul supravieţuitorilor.

Cui recomand acest volum? Oricui nu îi e frică de limbaj licenţios. Oricui îi place să descopere spaţiul rus şi tot ce este conex acestei dimensiuni istorice, geografice şi politice. Un apropo la acest ultim segment este relevant, faptul că Alexe respectă cu rigurozitate realităţile istorice, politice şi strategiile de pe arena spaţiului ex-sovietic (puţini ştiu câte ceva despre Ramzan Kadârov sau strategiile lui Putin din spaţiul cecen). Fiind basarabeancă, aceste detalii m-au surprins plăcut, deoarece automat am resimţit o legătură mai strânsă, mai aprofundată, lipsită de canoanele superficiale ale confortului european.

  • Plusuri

    Realităţile şi datele respectate cu stricteţe.
    Personaje inedite şi o istorie impecabil alcătuită.

  • Recomandari

    (deşi aici ar fi cazul să aplicăm subiectivism):
    Unele scene sexuale depăşesc firescul.
    Limbajul licenţios şi tranşant poate afecta pudoarea cititorilor.

Categorie: | Autor: | Editura:

Acest articol are 1 COMENTARIU. Spune-ti parerea!

  1. Burda Dana spune:

    Mi-a plăcut foarte mult recenzia. Nu este o carte pe care m-aș fi gândit să o citesc după o primă răsfoire dar date fiind plusurile ei cred ca voi sări peste părțile de minus care cred că oricum nu sunt importante.

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro