bookblog.ro

Zeul-urs

Scris de • 2 April 2012 • in categoria

Titlu: Misteriile lui Zalmoxis
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2011
Numar pagini: 400
ISBN: 978-973-111-183-4

Un superb eseu al lui Neagu Djuvara se intitulează chiar aşa: ,,Există istorie adevărată?’’. Premisa lui este una de o importaţă covârşitoare şi anume dificultatea acceptării unei teorii unificatoare asupra trecutului. Poate singura certitudine definitivă rămâne aceea că există istorici adevăraţi, pasionaţi de o excelentă documentare. Unul dintre ei este şi orientalistul Constantin Daniel pe care eu una l-am descoperit târziu prin intermedierea acestui studiu despre Zalmoxis pe care îl exemplific aici.


Dacă marile culturi antice- egipteană, greacă, latină, şi nu doar ele- se mândresc cu panteoanele lor de zei, noi, urmaşii tracilor, ne legitimăm poate cel mai bine prin cultul lui Zalmoxis. Menţionat prima oară de Herodot, apoi de către Strabon şi Iordanes, daimonul Zalmoxis a fost un zeu mai degrabă uranic decât chtonic, înrudit cu Osiris şi cu Dyonisos. Este foarte posibil ca să-i fi precedat pe aceştia, dar religia geto-dacă aniconică complică extrem interpretările istorice întărind ideea că geto-dacii au fost un popor foarte enigmatic. În orice caz, erau deopotrivă oameni extrem de pasionali, neînfricaţi aşa cum îi prezintă şi Ovidius afirmând că lor nu le era frică de nimic, nici de moarte, nici de Roma.

După ce studiul lui Constantin Daniel face un amplu periplu prin geografia istorică situând populaţiile de agatârşi, strămoşi ai geto-dacilor, el poposeşte la descrierea unor obiceiuri de viaţă care leagă cultul lui Zalmoxis de cultul lui Dyonisos. Astfel că nu doar etimologia numelui ,,agatârşi’’ (,,conducători cu toiag’’, în limba greacă veche ,,thyrs’’ înseamnă toiag şi este un simbol al orgiilor bahice), ci şi proprietatea comună asupra femeilor îl recomandă pe Zalmoxis ca înrudit cu Dyonissos. Următorul citat din Herodot pe care îl ofer aici îl propun spre a fi interpretat nu ca o dovadă a vreunei promiscuităţi sexuale extreme, ci aşa cum sugerează studiul istoric de faţă, ca pe expresie o libertăţii de alegere a bărbatului conjugată cu posibiliatea de accepţiune a femeii :,,Fiecare din ei se căsătoreşte cu o femeie, dar le folosesc în comun. Grecii spun că aşa fac sciţii, dar nu sciţii fac asta, ci messageţii. Când unul din ei doreşte o femeie, el atârnă tolba de săgeţi înaintea căsuţei acelei femei şi se uneşte liniştit cu ea.’’. O sugestie extrem de interesantă a cărţii este aceea că Republica lui Platon, în care se prevede proprietatea egală asupra femeilor şi ca urmare creşterea în comun nu în familii a copiilor, nu mai poate fi considerată o utopie, ci s-ar spune că Platon aflase despre modul în care trăiau agatârşii.

Cu certitudine, agatârşii, strămoşii cel puţin ai transilvănenilor şi ai moldovenilor, ca să spun aşa, nu erau o ramură de sciţi, deoarece erau caracterizaţi de gingăşie (erotică, presupun), de cultul aurului şi de cultul masculin al corpului, puternic tatuat în albastru. Ei se închinau lui Zalmoxis, un zeu al pasiunii şi al dorinţei mai degrabă, deşi uranic. La fel de evident este că nu aveau cultul familiei, o formulă atât de modernă şi totuşi aflată în criză în zilele noastre. Misteriile lui Zalmoxis, celebrări totale ale vieţii în sensul înfrângerii morţii, rămân aşa cum le şade bine nişte scenografii misterioase care nu încetează să fascineze.

  • Plusuri

    Parcurgem un studiu de istorie antică foarte bine documentat, din anii ’80, scris într-o limbă expresivă.

  • Recomandari

    Tuturor celor pasionaţi de călătoriile în timp şi de lumile dispărute.

Categorie: | Autor: | Editura:

Acest articol are 1 COMENTARIU. Spune-ti parerea!

  1. Sanda spune:

    Interesant subiect dar l-am ocolit pentru ca nu am gasit un autor credibil,nu am gasit eu nu ca nu ar exista.Am auzit pentru prima data de agatarsi de la un profesor care a fost invitatul lui Oreste Teodorescu la emisiunea sa”Codul lui Oreste”care nu stiu daca mai este pe undeva.De ce oare nu prea aflam despre istoria noastra veche ?!Este o lipsa de interes sau nu se cunosc prea multe lucruri?

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro