bookblog.ro

---

Cărțile pe care am vrut să le citim vara asta, dar n-am reușit

Scris de • 27 September 2017 • in categoria Recomandari, Sondaje

Final de sezon, deci vremea unui bilanț.

De obicei treceam prin listele cu cărțile citite de colaboratorii Bookblog.ro și alegeam să vă povestim câte ceva despre titlurile care au ieșit în evidență. Dar de această dată ne-am hotărât să ne întoarcem privirea spre acele volume care încă așteptă cuminți atenția noastră.

Suntem siguri că și voi aveți teancuri de cărți frumos aranjate care își așteaptă rândul și la care parcă nu reușiți să ajungeți. Acum nu mai are rost să ne păcălim, până și luna septembrie se termină, cărțile pe care le-am ales la încept de vară peentru că ne-au atras, pentru că voiam să le citim în concediu sau din cine știe ce alte motive, nu și-au găsit locul printre lecturile noastre.

Iata care sunt cărțile care s-au aflat pe lista noastră de vară, dar la care nu am ajuns. Să știți că nu le-am abandonat încă!

Prietena mea genială de Elena Ferrante

Cartea pe care plănuiam să o citesc vara aceasta se numește „Prietena mea genială”, face parte din celebra Tetralogie Napolitană a Elenei Ferrante, și e încă acolo, într-un teanc clădit cu atenție, pe bază de recomandări, interese și inspirație de moment.

Nici chiar când tetralogia cu pricina a fost personaj principal al celui mai recent Club de Carte Nordic Noir, nici în urma tuturor acelor statusuri și postări de pe rețelele sociale care ridicau în slăvi atât cartea, cât și autoarea, nu am reușit - încă - să o citesc.

Îmi doresc încă? Cu siguranță! Și nu doar datorită aurei de mister care o învăluie pe autoare. Nici pentru că, deși lungă (tetralogie, luați aminte!), este mai departe în topul cititorilor pe care îi apreciez și îi respect. Ci pentru că, din câte îmi dau seama, această primă carte a tetralogiei este despre două lucruri care îmi plac la nebunie: oameni și locuri.

Ce ar putea fi mai reușit decât o combinație între sentimentele care alimentează sau „sting” o prietenie și localitățile pitorești ale unei regiuni italiene cu renume, în care nu am ajuns (încă) și despre care cunosc suficiente zvonuri cât să umplu un sac? Și cum să ratez lectura unei cărți despre o relație dintre două prietene  din copilărie, când îmi va fi, cu siguranță, atât de ușor să mă raportez la toate cele descrise și să mă regăsesc când într-una, când în cealaltă protagonistă?! – Iulia Roșca-Dromereschi

 

Pistolarul de Stephen King/ În căutarea unității. Dialoguri cu oameni de știință și înțelepți de Renée Weber

De când tot plănuiesc să citesc „Pistolarul” de Stephen King, a apărut și filmul. „Turnul Întunecat” are reputația de a fi încununarea muncii de o viață a prolificului King, un motiv în plus pentru ca iubitorii genului să o devoreze din scoarță în scoarță. Însă ceea ce mi-a trezit mie interesul este tocmai faptul că autorul afirmă despre această serie că ar fi foarte diferită de tot ce a scris vreodată. Aștept momentul în care voi începe lectura pentru a descoperi o nouă latură a fanteziei și măiestriei acestui om.

O altă carte care mai stă după mine pe raftul bibliotecii este „În căutarea unității. Dialoguri cu oameni de știință și înțelepți" de Renée Weber. În ultimii ani, interesele mele oscilând între știința pură și misticism/spiritualitate, am început să mă întreb dacă între cele două chiar există o schismă ireconciliabilă, dacă nu cumva cele două planuri converg și se completează în loc să se respingă. Această carte pare să poarte promisiunea unui răspuns. – Andrea Balint

 

Doamna de la miezul nopţii de Cassandra Clare

Având în minte trilogia „Dispozitive infernale” de Cassandra Clare care m-a impresionat atât de mult, m-am bucurat când am aflat de apariţia unei noi cărţi dintr-o nouă serie. „Doamna de la miezul nopţii” se desfăşoară în acelaşi univers populat de elfi, vampiri şi parabatai cu care m-am obişnuit deja, atât din cărţile ei, cât şi din scrierile de tip fantasy şi young-adult fiction.

Subiectul se anunţă a fi unul captivant. Avem o luptătoare, o vânătoare de umbre, pe nume Emma Carstairs, care luptă umăr la umăr cu parabataiul ei, Julian Blackthorn (care cu siguranţă este un bărbat chipeş şi irezistibil, făcându-i foarte grea misiunea sacră de a nu se îndrăgosti de propriul parabatai… )

Dincolo de tenta uşor ironică din remarca mea, genul acesta de poveşti atrag şi ţin cititorul în alertă. Practic, tocmai partea umană, supusă greşelii, ne determină să îndrăgim personajele şi poate să ne identificăm cu ele. Fiindcă acele personaje cu puteri supranaturale, care nu se tem de nimeni şi de nimic, par totuşi reci şi lipsite de consistenţă. Cel puţin din punctul meu de vedere.

Acestea fiind zise, abia aştept să citesc cartea. Şi mă ambiţionez să nu mă las descurajată de cele 656 (!) de pagini ale volumului. Până la urmă, atât timp cât cartea e bună, bogăţia paginilor este binevenită. – Marinela Gheorghe

 

Sapiens de Yuval Noah Harari

O carte în jurul căreia am tot dansat vara asta este Sapiens. A brief history of humankind pe care am pus-o pe lista de lecturi de cum a apărut. Dorința nu a trecut, chiar dimpotrivă, dar tot nu am ajuns să mi-o achiziționez, deși am ochit-o la un moment dat într-o librărie. De ce vreau neapărat să o citesc? Pentru că este un volum de non-ficțiune care aprofundează ce înseamnă să fii om, din perspectivă istorico-evoluționistă. Autorul, Yuval Noah Harari, se avântă într-o cercetare interdisciplinară hiper-îndrăzneață pentru a înțelege de ce noi și nu alți hominizi am rezistat. Ce îi face pe homo sapiens supraviețuitori? Într-un amestec de biologie, istorie, antropologie și alte științe, cartea promite să ofere o perspectivă alternativă despre ce este omenirea din ziua de azi și cum a ajuns aici. Cu așa premise și cu multe recomandări din toate direcțiile, nu avea cum să nu aterizeze pe lista de „neapărat o citești”. Doar că se mută pe toamnă, evident.

Vă las și cu un citat, ca să fie clar de ce nu o voi rata și de ce vreau să-mi fac timp să o analizez cum se cuvine: „How do you cause people to believe in an imagined order such as Christianity, democracy or capitalism? First, you never admit that the order is imagined.” Și încă unul bonus: „The romantic contrast between modern industry that “destroys nature” and our ancestors who “lived in harmony with nature” is groundless. Long before the Industrial Revolution, Homo sapiens held the record among all organisms for driving the most plant and animal species to their extinctions. We have the dubious distinction of being the deadliest species in the annals of life.” – Alice Teodorescu

 

Sapiens de Yuval Noah Harari

In general, am o listă de lecturi făcută pentru câteva luni. Citesc pentru Bookblog.ro, pentru proiecte profesionale, pentru dezvoltarea personală și toate acestea intră pe o listă de la care ma abat uneori. Abaterile aceastea sunt generate, de cele mai multe ori, de întâmplări: vreun titlu interesant, nou publicat, o recomandare care mă convinge... sau, pur și simplu, o carte care mă atrage. Încerc, totuși, să limitez aceste abateri pentru a reuși să parcurg lista. Uneori, există, însă, excepții. Sapiens de Yuval Noah Harari e o astfel de excepție. Am auzit numai lucruri bune despre carte.

Am cumpărat-o (ediția în limba engleză) dintr-un aeroport. Mi-am propus să o deschid în avion... dar un vecin vorbăreț m-afăcut să renunț la timpul alocat cititului. Acasă am pus-o pe noptieră, locul unde cărțile așteaptă să fie deschise. Sapiens încă așteaptă.

Vara a trecut cu alte lecturi necesare proiectelor profesionale, abaterile de la lista planificată au fost foarte rare și cititul de plăcere a intrat și el pe o listă.

Răsfoind Sapiens, ultima frază mi-a atras atenția (recunosc sunt genul de cititor care mai aruncă uneori câte o privire spre finalul cărții): „Însă din moment ce s-ar putea să fim curând capabili să ne creăm și dorințele, adevărata întrebare care ne stă în față nu este ”Ce vrem să devenim?”, ci ”Ce vrem să vrem?”. Cei care nu sunt speriați de această întrebare probabil că nu au reflectat suficient la ea”. Nu știu ce planuri aveți voi, dar eu mă duc să mă apuc de citit! – Raluca Elgyar

 

Răzbunarea ciorilor  de Leigh Bardugo 

Aștept să citesc cartea asta de mai bine de un an, încă de când am terminat primul volum al fantasticei dilogii scrise de Bardugo, a cărei acțiune se desfășoară în același univers magic, unic, hipnotizant din trilogia Grisha; să spun că am devorat Banda celor șase ciori ar însemna să mint, pentru că am trăit alături de personaje, le-am perceput fiecare zvâcnire de conștiință și sentiment neîmpărtășit de parcă ar fi fost ale mele, așa că mi-e rușine să spun că am continuarea aventurilor acestor tâlhari fermecători în bibliotecă de la Bookfest-ul din mai și încă nu am apucat nici măcar să o frunzăresc, darămite să mă bucur de ea.

Dar lucrurile bune li se întâmplă celor care așteaptă, iar momentul când în sfârșit voi pune mâna pe Răzbunarea ciorilor și mă voi lăsa transportat înapoi în acea lume de basm va fi... magic!

Despre ce este vorba în carte, vă întrebați? Ei bine, având în vedere că Răzbunarea ciorilor e o continuare și nu vreau să dau nici măcar un indiciu în legătură cu ceea ce s-a întâmplat în Banda celor șase ciori, o să vă las în continuare descrierea oficială a primului volum din serie:

Șase proscriși periculoși

O misiune imposibilă

Ketterdam: un centru înfloritor al comerţului internaţional, unde poţi găsi orice dacă eşti dispus să plăteşti preţul – şi nimeni nu o ştie mai bine decât Kaz Brekker, un hoţ de geniu. Lui Kaz i se propune să dea o lovitură extrem de periculoasă, care l-ar putea face putred de bogat. Dar nu poate să acţioneze de unul singur…

Așa că iată care este banda lui:

Un condamnat însetat de răzbunare.

Un trăgător împătimit de jocurile de noroc.

Un fugar cu un trecut privilegiat.

O spioană poreclită Fantoma.

O Sfâşie-Inimi care îşi foloseşte puterea ca să supravieţuiască într-un cartier rău famat.

Un hoţ cu darul evadărilor imposibile.

Kaz şi echipa lui sunt singurii care pot împiedica distrugerea întregii lumi – dacă nu se ucid mai întâi între ei.

Nu-i așa că v-am stârnit curiozitatea? - Răzvan Timar

 

 

 

Acest articol are 1 COMENTARIU. Spune-ti parerea!

  1. Vara aceasta as fi vrut sa citesc Urzeala tronurilor. Sper sa reusesc sa le termin pana la sfarsitul anului.

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Copyright ©2011 Bookblog.ro