Powersat
Scris de Jen • 25 ianuarie 2007 • in categoria SF/Fantasy
Autor: Ben Bova
Rating: 
(ediţia în limba engleză)
După ce l-am boscorodit pe Horia pentru fonturile mici şi faptul că nu a zis mai demult că am o ediţie de colecţie, nu am mai putut să las Powersat din mână. Ben Bova mi-a oferit o carte pe care am devorat-o şi care m-a lăsat cu o singură dilemă - să-l aştept pe Horia sau să mă arunc asupra continuărilor în engleză?
Powersat este mai mult decât orice un film scris bine. Cartea pare să fie la fiecare pas încarnarea tipărită a unei pelicule de succes care nu dezamăgeşte cu nici o secvenţă. Fără să fie SF pur, doar prin prisma folosirii unor tehnologii inovatoare (cred că doar problema financiară nu transformă în realitate tehnologiile din cartea lui Bova), Powersat este înainte de toate o carte despre speranţă. Un roman despre destinul unui om care se află la locul potrivit şi cu uneltele potrivite gata să influenţeze viitorul întregii omeniri.
Personajul principal al cărţii, Dan Randolph, este un visător cu o afacere de condus. Compania sa încearcă să pună în funcţiune un satelit care va genera electricitate folosind energia solară. Proiectul poate fi un succes dacă va termina la timp avionul spaţial care va asigura întreţinerea satelitului. Problema este că un asemenea generator de electricitate are o mulţime de duşmani, iar lui Dan îi va fi mult mai greu decât şi-a imaginat vreodată să-şi vadă visul îndeplinit.
Powersat este o carte-entertaiment. Un roman fără pretenţii, un pic naiv pe alocuri, dar dureros de conştient de misiunea grea pe care o are - aceea de a-şi ţine cititorul cu sufletul la gură şi de a-i oferi o rază de speranţă. E o carte pe care nu am lăsat-o din mână (m-a uimit şi pe mine cât de repede am devorat-o), care m-a lăsat cu un sentiment plăcut şi care invită în mod clar la o lectură aprofundată a seriei din care face parte.
Jos pălăria în faţa lui Horia. Nenea Ursu iar a dat lovitura.
PS. Cu riscul să-mi iau şuturi, trebuie să spun că sunt bucuros că s-a înţeles faptul că şi în lumea cărţilor, se mai întâmplă ca ambalajul să vândă marfa. Powersat-ul meu atrage privirea şi sunt încântat de prezentarea sa grafică şi de calitatea tipografiei (mai puţin fonturile cu care este tipărita cartea, de care m-am mai plâns deja" cred")
O recenzie de: Dan Radulescu
Citeste cele 5 COMENTARII si spune-ti parerea!
-
exty spune:
apropo de ambalaj, treaba cu punch-line-urile devine tot mai hazlie si pare a fi molipsitoare, de la o editura la alta. deocamdata tritonicu pare ok, cu toate ca nush ce relevantza au hugo-urile lui Bova pentru romanele lui, omu fiind premiat pentru activitatea de editor. insa teama mi-e sa nu se ajunga la ridiculisme penibile ca alea pe care le practica nemira cu noul nautilus, Philip Dick in special. mai au umpic si o sa faca jocuri de cuvinte din numele autorului pe coperta. atata timp cat asta vinde cartile ar fi ok, dar eu zau ca am obiceiul sa impachetez tare bine la iesirea din librarie o carte pe care scrie “cutarica e o legenda” sau “un roman de esentza diabolica”.
in fine, astept cartea cu interes. -
Siderite spune:
Intii si intii salut Dan si Horia, ma bucur ca ati ramas dedicati “cauzei” :).
Vreau sa zic ceva despre fonturile mici. Eu nu am probleme cu ochii, poate asta este un factor, dar ma calca pe nervi cartile cu litere mari, cu de doua ori mai multe pagini decit trebuie pentru ca cineva s-a gindit sa umple cartea cu fonturi de 14. Da aerul de lipsa de profesionism si, in plus, face cartea exact atit de mare cit sa nu o poti baga intr-un buzunar si sa o citesti in tramvai.
Deci eu sint pentru fonturi mici si clare. -
Jen spune:
si eu sunt adepta fonturilor mici… ca sa ramanem tot in ‘domeniu’, ma calca pe nervi cartile de la aquila, facute sa citesti king si din avion. din cate imi aduc aminte ‘powersat’ intr-adevar era tiparit cam mic, dar eu n-am avut niciodata probleme cu chestia asta. prefer o carte mica (usor de carat si mai ieftina) decat una mare.
-
hnu spune:
Tocmai de-aia am vrut o editie-test. Editia mass-market, cea care va iesi pe piata cam intr-o saptamina, cel mult zece zile, are fonturi mai mari (fara exagerari gen Aquila), dar pastreaza formatul pocket (asta se cere, asta oferim – in ce ma priveste, prefer formatul trade-paperback B, dupa clasificarea britanica, adica aproximativ 13×20 cm).
hnu spune:
25 ianuarie 2007 | 3:09 pm
De la 1 februarie, cartea va fi peste tot, in toate librariile. Sper sa mearga bine. Ma bucur ca ti-a placut si, daca ai un pic de rabdare, ai sa vezi ca n-o sa fie chiar asa de mult de asteptat. La toamna, urmatorul roman (in ordinea cronologiei fictionale) din seria GRAND TOUR, FAURITORII DE IMPERII (Empire Builders). Iar in 2008, alte doua. Si tot asa. Toate in traducerea lui Mircea pricajan, toate sub sigla Millennium Press (imprint al grupului Tritonic).
Cit despre editiile de colectie… Intrebati si vi se va raspunde :)