Autor: Robert L. Stevenson
Rating:
(ediţia în limba engleză)
Haideţi să facem un exerciţiu. Ştiţi care este subiectul acestui roman?

Bineînţeles că ştiţi! Într-un mod surprinzător, chiar şi cei care nu au văzut una dintre numeroasele ecranizări ale romanului, ştiu care este subiectul romanului şi cine sunt Dr. Jekyll sau domnul Hyde. Ba mai mult, folosind cele două nume avem garanţia că trezim în mintea oricui ideea unei dualităţi, fie ea de natură psihologică sau pur şi simplu o dedublare voită.

Putem aşadar să vorbim în cazul acestui roman de un clasic renumit, absolut şi de necontestat. Totuşi, popularizarea excesivă a romanului prin alte metode - filme, musicaluri, teatre, seriale etc - a atras după sine o scădere invers propoţională a celor care au citit romanul in sine. Iar acest caz ne oferă o şansă pentru a porni pe un drum invers, de la povestea întipărită prin mijloace media în mintea omului modern, la realitatea literară a cărţii.

Povestea doctorului Jekyll ne transpune într-un tărâm sumbru, foarte apropiat de supranatural: într-o înţelegere profundă a ştiinţei şi a omului, cochetând cu ideea de a fi "Dumnezeu pentru o zi", Jekyll îşi soarbe cu nesaţ licoarea otrăvitoare care îl dezumanizează şi îl eliberează de umanitate.

Profunda alegorie a dualităţii umane, a luptei neîncetate dintre bine şi rău în cadrul aceleaşi persoane, încorsetarea personalităţii de constrângerile veacului oferă cu siguranţă un teren fertil pentru dezvoltarea psihopatologiei dublei personalităţi şi îi asigură lui Stevenson rolul de a fi introdus în literatură acest concept.

Totuşi doctorul Jekyll este mult mai mult decât un fundament pentru o misterioasă boală psihică, iar grija sa pentru părerea societăţii şi modul în care este perceput de prietenii săi, ne trimite semne clare că Stevenson îşi doreşte să arate mult mai mult decât ar putea să însemne o transformare magică.

De fapt, The Strange Case of Dr. Jekyll and Mr. Hyde este o necruţătoare analiză făcută societăţii victoriene şi aduce la suprafaţă nevoia omului de a se elibera. Sunt puse în oglindă obligaţiile sociale şi necesitatea afişării în societate a respectabilităţii cu impulsurile şi pasiunile fiecărui individ. Iar în epoca în care umbra este o entitate separată, orice gentleman integru se poate transforma în propria sa umbră şi să îşi dea frâu liber trăirilor.

Transformarea doctorului Jekyll nu este doar una de fond, ci şi una de formă: din bărbatul frumos, înalt şi cu o ţinută distinsă, locul îi este luat de o mică pocitanie gârbovită şi păroasă.

Scurta poveste a lui Stevenson mai poate fi privită şi din punctul de vedere al medicului ambiţios care cade pradă propriei sale ştiinţe. Un Faust al experimentelor medicale, foarte asemănător cu Frankestein al lui Mary Shelley, doctorul Jekyll devine un soi nou de Prometeu - ceea ce construieşte ziua, poate fi distrus noaptea de domnul Hyde.

Ştiu că romanul nu a fost tradus în română, prin urmare este cu atât mai greu de găsit pentru cei care doresc să îl citească. Dar dacă totuşi aveşi cum să intraţi în posesia unui exemplar, vă încurajez să nu rataţi ocazia de a citi un roman fantastic! Pe cât de scurt, pe atât de intens. Pe cât de celebru (aproape că te-ai gândi că nu se poate mai bine), pe atât de neaşteptat. Un roman gotic, SF şi horror cu o construcţie impecabilă şi cu o ofertă atât de vastă de subiecte, încât odată finalizată lectura, întrebările lasate de Stevenson rămân încă multă vreme să vă bântuie.

Scrisă de Ana-Maria Petriţan