personal, eu nu sunt de acord ca prin marketing pervertim cultura. la scoala am invatat ca marketingul inseamna arta de a vinde un produs. deci, marketingul tine de promovarea unui produs, practic de bani.inca de la inceput trebuie sa intelegem ca de ceea ce are nevoie cultura romana in aceste moment este de marketing si mai ales de strategii de popularizare a culturii in randul maselor, considerata o alta problema, pentru ca nu nu vrem o cultura de consum, a maselor, dar de care avem nevoie pentru ca si masele au dreptul informatie, drept garantat al omului de stat. dar putem educa masele sa citeasca ce trebuie si sa nu ajungem la dezastrul culturii de consum americane.

eu nu cred ca ar trebui sa restrangem atat de mult cercul celor care au dreptul sa citeasca si sa devina oameni inteligenti cu o cultura solida. masele au dreptul sa cunoasca si mai ales sa aleaga, dar cum sa alegi cand habar nu ai despre ce este vorba. asa ca trebuie sa se deschida portile multimii, celor prosti care vorba aia PROSTI, DAR MULTI si de foarte multe ori tocmai de la ei se porneste miscarea. in plus, initial omul are nevoie de un imbold de a descoperi cultura despre care se stie ca este acolo, dar daca e sa o cauti nu o gasesti si foarte usor te poti scufunda in haosul nonvalorii. uneori, chiar daca te apuci sa cauti nu este neaparat valabil sa si gasesti. si de ce sa lasam lumea sa rataceasca, cand ii putem arata calea cea dreapta astfel incat sa numai existe debusolarea care exista astazi. suna urat, dar multimii trebuie sa i se spuna ce si cum. este foarte important. problema se pune ca cine face aceasta indrumare, oare mai exista si astazi un Titu Maiorescu care sa scoata cultura din anonimat? cred ca exista printre tineri.

apoi, consider ca o persona talentata, nepromovata este din start un esec cultural. sa nu privim arta atat de boem, ca geniul trebuie sa sufere, ca este nevoie de neintelegere. asa era pe timpuri.un om talentat trebuie scos in fata, sa educe si sa influenteze omul de rand. de asta este nevoie. poate ca arta este un dialog tainic intre arist si spirit sau divinitate, dar daca stiu ca sunt talentat, de ce sa ma mai arat lumii, de ce nu traiesc doar cu gandul? cum ar fi fost daca DaVinci s-ar fi gandit ca este talentat si ca nu este nevoie ca lumea sa stie asta? in mod normal, arta este facuta de dragul artei, dar popularizarea artei ar trebui sa se faca pentru progres pentru ca nu avem cu sa ne dezvoltam daca o se scufundam in snobism si mai ales daca nu intelegem ca markentingul, pe care in cel mai rau caz il putem numi compromis, ne poate ajuta sa revigoram cultura. oare nu tot de marketing s-a folosit si Titu Maiorescu cand a reusit sa ghideze cultura romana de la sfarsitul secolului al XIX-lea? ba da, doar ca atunci nu exista notiunea, dar era ceva asemanator.

noi mai avem si un pacat, acela de a percepe tot ceea ce este nou si modern, drept ceva prost, facut doar in scopul de a castiga bani. nu neaparat. ce? in zilele noastre, oare numai exista artisti? ba da. si ce daca se promoveaza si fac bani, pana la urma trebuie sa intelegem ca si oamenii de cultura au obiceiuri proaste, cum ar fi cel de a manca, a bea, a trai decent. prostituarea artei si a culturii nu se face prin markenting, ci prin ignoranta si nonvaloare si daca ar fi folosit corect, marketingul ar fi chiar de foarte mare ajutor culturii, dar cu aceasta il respinge se scufunda cat mai adanc, spre a pieri nu uitata, ci NEGASITA de nimeni.
eu cel putin asa cred. sa folosim marketingul pentru a promova valoarea.

ignoram ca cele mai bune reviste (si programe) culturale NU ar exista fara marketing – oamenii care pentru diverse evenimente si manifestatii culturale cauta sponsori si fonduri cu ce se ocupa? cu MARKETING si PR

nu mai huliti un fenomen, un instrument fara de care nu ar exista obiectul atat de iubit de voi, cultura

fara marketing, poate nu ati fi auzit niciodata de operele lui Michelangelo (sau oricine altcineva)

daca un om de cultura face referire la Homer, tot marketing este, caci desteapta constiinta valorii in sanul auditoriului, promoveaza (huoooo) si perpetueaza cultura

doar ca instrumentele marketingului cultural se schimba (Calinescu a scris `Istoria…`, Andrei Rosca tine un blog si sustine si intretine alte cateva zeci), dar scopul final este acelasi: promovarea si perpetuarea culturii

Dali a fost avid de bani in mod declarat (totul in afirmatiile, manifestatiile si stilul lui de viata dovedeste asta), dar nu ar fi ajuns bogat doar cu geniul sau, daca nu ar fi avut si abilitati de marketing sau oameni cu astfel de abilitati in jurul sau

ce facem acum? il ardem pe Dali pe rug? si pe Picasso, Warhol si ceilalti?!

succes :)

Desi sociologi precum Bourdieu au vorbit despre piata culturala (culmea, un socialist introduce piatza in cultura, sau o lasa insensibil sa fie rezumata la regulile pietzei) – cultura trebuie sa fie intain de toate cultura, inainte sa ajunga pe piata.

Piata poate distorsiona sau poate accepta valoarea spirituala incorporata in creatia culturala.

In acest sens, marketing-ul este un fenomen complet exterior culturii. Cultura este libertate dezinteresata – spirit pentru sporit. – cand e cultura. Marketing-ul este o activitate desfasurata in vederea profitului.

Sunt lumi complet paralele, axiologic.

Acum : daca marketing-ul poate ajuta triumful valorii, este un efect colateral al unui interes financiar, dar de aici nu deriva cu necesitate nimic pentru cultura.

Cele mai autentice acte creatoare sunt inconcesive, aproape “autiste” si complet dezinteresate.

Daca ati cunoaste putina istorie ati realiza asta, dar ecopnomistii si managerii astia sunt atat de contemporani ca li s-a sters hardisk-ul de recenti ce sunt.

Exemplu : dupa Simfonia a II-a, Beethoven a primit critici ca, totusi, o simfonie de 40 de minute nu e pe gustul publicului. Si a spus : Nu? Atunci o sa fac una de o ora ! Asa a inceput romantismul in muzica. Asta e un fapt istoric, dsar nu mas astept ca recentii sa il cunoasca.

Oricum VALOAREA S-A IMPUS IMPOTRIVA PUBLICULUI. publicul este o marime statistica inerta. Creatorii au fost mereu revolutinarii care au distrus tocmai “cererea” pe care o proslavesc recentii.

Silviu ,inca o data felicitari!

E bine ca un articol asa de slab ca “Marketingul cultural, sau cum să ajungem din nou la public”, al d-lui Flueraşu, a fost un prilej (sau o premiza) pentru un articol asa de bun ca forma si continut de idei acesta.

Mie mi se pare demn de cele mai bune reviste culturale sau de paginile de cultura ale celor mai bune ziare de la noi. Sincer!

BRAVO!

Cat despre “Noi insine suntem produse atunci cand interactionam cu ceilalti.” – imi dai voie te rog sa-ti recomand un psiholog, eventual psihiatru? pana nu te vinzi, asta daca nu ai facut-o deja…

DAR cred ca ar trebui sa se faca o limpezire a situatiei de aici – articolul nu este scris impotriva lui Petre Fluerasu, ci este un articol-studiu asupra fenomenului cultural de astazi, un articol in care se critica directia catre care se indreapta cultura. Asa ar trebui inteles si citit ca atare.

E un articol foarte bun, de citit, insa nu e marketing.