bookblog.ro

---

Printre gânduri și amintiri de FILIT

Scris de • 9 October 2014 • in categoria Stiri

Iașiul respiră cultură. Și vreme de 5 zile a „respirat” FILIT. Sub culori tomnatice și un soare cam vitreg la arătare, am alergat pe pietonalele liniștite pentru a prinde cât mai mult din această „respirație” literară, culturală. A fost asemeni unei bule în timp și în mintea mea, în care m-am putut bucura în voie, fără să simt cum se scurg orele, de ceea ce scriitura cuprinde.

1

Și pentru că am împărtășit cu voi doar câteva momente, începând cu serile FILIT și terminând cu dezbaterile aprinse despre literatură, traduceri, new media și altele asemenea, m-am gândit să încerc să mai „cuprind” din numeroasele gânduri ale scriitorilor, după cum le-am trăit eu în Casa FILIT, la variatele întâlniri cu autori români și străini deopotrivă.

Ceea ce urmează este, deja în bunul stil clasic al acestor articole, un „decupaj” de idei care pe mine m-au inspirat, m-au pus pe gânduri, m-au întristat (de ce nu?) și m-au făcut să descopăr și să redescopăr oamenii ce stau în spatele rolului de scriitor ori scriitori ce își analizau rolul de oameni. Sub egida Scriitori în centru și nu numai, m-am bucurat din plin de mărturisirile lor:

Marta Petreu, discutând despre relația dintre cultură și socio-politic în România - Cu cultura românească am o relație de dragoste. (...) Am ajuns la concluzia că noi ne denigrăm prostește cultura românească... o cultură medie foarte interesantă și foarte demnă. (...) Cu România strict actuală am o problemă de natură socială și medicală. M-am săturat de tranziție.

Fabio Stassi, discutând despre literatură și naționalitate - Romanul este patria mea. (...) Romancierii trăiesc aceeași patrie. , cât despre universalitatea temelor, pentru scriitor există două cuvinte-cheie ce definesc orice poveste - restituirea și recunoașterea. (...) M-am simțit incompatibil cu lumea. Am arătat asta prin viața lui Chaplin, reinventată. (...) Un roman trebuie să reinventeze realitatea. 2

Despre Acasă pe câmpia Armaggedonului, Marta Petreu ne-a mărturisit: Pentru romanul ăsta m-am pregătit de când eram mică. (...) Da, este un roman autobiografic. (...) Este monumentul funerar pe care l-am înălțat pentru părinții mei, pentru morții mei.

Simona Sora despre Hotel Universal - Am vrut să o scriu așa pentru că mi-au plăcut fugile succesive ale personajului. (...) Cruzimea nu trebuie să fie edulcorată. (...) Personajul trebuie să fie lăsat în pace. (...). De asemenea, ne spune că există acolo un grăunte de exorcizat.

Herta Müller explicând titlul romanului său Omul este un mare fazan pe lume - fazanul este o pasăre care nu știe să zboare. Cineva care învață să vâneze, întâi vânează un fazan. , astfel fazanul devine o metaforă pentru unul care pierde. Iar fazanul român mi-a fost mai aproape decât fazanul german. (...) Un cititor german nu știe ce vreau să spun.

Traducătoarea poloneză Joanna Warwas-Kornas despre promovarea traducerii - În spatele cărții nu este un autor care vorbește în toate limbile în care a fost publicat, ci un alt om. (...) Eu propun cu încăpățânare editorilor romanele pe care le vreau.

Traducătorul italian Roberto Merlo despre „de ce literatură română” - De ce citim? Același răspuns, sunt buni, ne spun ceva despre noi. (...) Din perspectiva editorilor, ne spun ceva despre România.

Traducătorul norvegian Steinar Lone - Cititorii au nevoie de cărți din toate colțurile lumii. și, parafrazându-l pe Saramago, Scriitorii creează literatură națională. Traducătorii creează literatură mondială.

Sahar Delijani despre a scrie și romanul său de debut, Copiii arborelui de jacaranda - Later, slowly, slower than I would like to admit, my stories started coming to me. (...) Literature is a democratic force. (...) We can see all those hidden sides of human nature.

Matei Vișniec despre literatură, teatru și totalitarism - Omul nu poate fi îndobitocit total și definitiv nicăieri. Cât despre societatea contemporană și viitor, consideră că trăim o accelerare excesivă și o risipire în lucruri nesemnificative ce vor duce la probleme mult mai grave pentru generațiile noi.
3
Patrick McGuinness despre România comunistă și romanul său Ultimele o sută de zile - Am făcut ceea ce fac toți scriitorii despre ceea nu știu. Scriu despre asta. (...) Prefer critica, laudelor. Prefer să fiu criticat din motivele corecte, decât lăudat din motive greșite. (...) Am încercat să rămân fidel unei realități psihologice, așa cum am perceput-o. Realitatea cuiva care încearcă să rămână autentic, trăind înconjurat de minciuni.

Adrian Schiop despre literatură și romanul Soldații. Poveste din Ferentari - Tema m-a ales pe mine de la un punct încolo. (...) Îmi trebuia curaj mai mult să stau acolo (n.a. pe teren, în Ferentari), mai mult decât să scriu. - i se pare un clișeu povestea curajului și asumării literare, ba chiar, glumind, spune că în cel mai rău caz l-a ajutat să parvină literar subiectul homosexualității.

Cătălin Mihuleac despre actul scriiturii și America de peste pogrom - Am încercat să păstrez realitatea istorică, chiar dacă m-a durut această renunțare. (...)Am ținut să scriu cartea asta cu greutate, în condiții de abandon complet. (...) Cartea reprezintă trecerea mea definitvă la maturitate.

Lavinia Braniște despre momentul finalizării unei povești - Când simt că personajul ar deveni complet neinteresant dacă aș mai scrie o pagină. (...) Cred că se alege de la sine finalul. (...) Simt când se termină.

După cum spuneam, Iașiul respiră cultură. Eu am respirat alături de el și ei, cu teme profunde, cu umor și ironie, cu momente de tristețe și fatalism boem, cu inspirație și așteptarea anului viitor pentru noi gânduri și povești.





Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Copyright ©2011 Bookblog.ro