Ce să facem cu trei Îngeri?

Titlu: Angelus
Autor: Ruxandra Cesereanu
Rating:
Editura: Humanitas
Anul aparitiei: 2010
Numar pagini: 268
ISBN: 978-973-50-2675-2

Un roman românesc vizionar, ironic, contemporan, despre o insidioasă Apocalipsă...
[Citeste tot Articolul]

Citeste cele 2 COMENTARII si spune-ti parerea!

Nebulon

Titlu: Nebulon
Autor: Ruxandra Cesereanu
Rating:
Editura: Polirom
Anul aparitiei: 2005
Numar pagini: 328
ISBN: 973-681-883-7

Nebulon este a doua mea întâlnire epică cu Ruxandra Cesereanu. Să vă relatez cum s-a desfăşurat, vorba vine, cea dintâi. Eram în anul întâi la Litere, în chiar minunata clădire cu bufniţe, subsoluri, mansarde, spirite şi curte interioară vegetal-umbroasă a facultăţii din Cluj. Era o pauză dintr-o lună mai, ne aflam pe holuri, când am simţit o rumoare ca a vântului printr-un lan de grâu verde: „Ia te uită, ştii cine e? E Ruxandra Cesereanu.” Iar Ruxandra Cesereanu trecea...ca prin aer, printre noi. Cu un zâmbet complice, cu o privire hipnotică, adiind cu nişte cercei exotici şi plutind într-un vag nor de indeniabil parfum. Măi să fie, ce mişto e să fii Ruxandra Cesereanu, mi-am zis.

N-am mai văzut-o niciodată de atunci, fireşte. O mai ghiceam uneori, în eter, în minunatele şi alchimicele seri de seminar mentorate de către Corin Braga. Dar iată că misterul ei mi-a fost în parte dezvăluit în cartea sa de proză, Nebulon. Nu am merite de mare chiromantă ori de hermeneută afirmând că am înţeles-o pe autoarea cărţii, în fine abia acum, intrând pe uşa secretă a acestei lecturi. Nu îmi arog niciun merit, de vreme ce însăşi Ruxandra Cesereanu lasă intenţionat uşa deschisă spre misterul fantasmelor şi al vieţii sale mentale. Unde aţi mai întâlnit de curând atâta sinceritate: „Nebulon pare să fie spovedania mea nedusă la psihanalist.”`(p. 228)
[Citeste tot Articolul]

Citeste cele 3 COMENTARII si spune-ti parerea!

Made in Romania. Subculturi urbane la sfarsit de secol XX si inceput de secol XXI

Autor: Ruxandra Cesereanu & Co
Rating:

Made in Romania infatiseaza, sub forma de eseuri, prezentari ale subculturilor urbane (manele si hip-hop) ca elemente constitutive ale mahalalei.

Studiul debuteaza cu o perspectiva generala asupra mahalalei, asa cum exista ea in peisajul romanesc la ora actuala. Se caracterizeaza mahalaua lingvistica (cu registrul infractional, libidinos si cel scatologic), mahalaua sentimentala (a iubirii triviale), mahalaua masculinitatii si feminitatii (voyeuri, obscenitate), mahalaua vestimentara (stridenta, kitsch), mahalaua arhitecturala ("dughenizarea"), mahalaua sociala, cea politica (satirizarea tutoror personajelor politice), mahalaua mass-media (plina de acelasi kitsch si aceeasi "spoiala de cultura").

Structura eseurilor pare inegala, cei mai multi co-autori referindu-se la "mahalaua Romania" mai ales din perspectiva manelelor, mai mult discutate decat fenomenul hip-hop.

Se combate vulgaritatea, agramatismul, incultura, manierele ascultatorilor de manele, invadarea spatiului public prin nerespectarea drepturilor celor din jur fiind blamata si respinsa cu violenta. ""societatea ar putea fi cuprinsa in viitorul apropiat, in cazul in care continua sa se adanceasca in sanul cald si ademenitor al manelelor, de nihilism, apatie, mitocanie, lipsa de maniere, moravuri de toapa, puturosenie, etc. Trasaturile respective ar putea trada o criza de identitate profunda si ar putea crea imaginea unui popor flecar, lipsit de Dumnezeu".

Nici hip-hopul nu are parte de tratament preferential, cantaretii sunt scarbiti de toti si de toate (de la politicieni pana la CNA), hip-hop-erul nefind altceva decat un marginal care improasca zidurile societatii. "Hip-hop-erul apare"drept o bruta barbara, un vizigot ratacit la portile unei Rome care-I opune din ce in ce mai mica rezistenta."

Exemplele abunda atat in cazul manelelor cat si in ceea ce priveste hip-hop-ul, autorii nesfiindu-se sa arate cum aceste doua genuri muzicale instiga fie la ura, violenta, blazare, fie la ridicol, "smecherie" si "nuditate psihologica".

Sunt prezentate asemanari intre cele doua stiluri muzicale (ambele incita la bautura si violenta, au ca teme predilecte sexualitatea si "dusmanii", etc.) si deosebiri (publicul-tinta al hip-hop-ului este reprezentat de adolescenti, manelele fiind ascultate de toate segmentele de varsta; "hip-hop-ul se serveste de argou, deoarece il percepe ca opus cetatii, argoul devenind mijloc de lupta impotriva acesteia. Maneaua, pe de alta parte, nu are nevoie de argou. Observam aici prezenta jargonului, ca mod de transmitere a specificitatilor comunitatii".

In ton cu autoarea, se poate spune ca exista in Romania un fel de inclinatie spre mahala, o predilectie specific romaneasca, o mahalagizare a tuturor elementelor (a limbajului, a starilor, a sentimentelor), cei mai multi romani complacandu-se voit in aceasta stare de fapt, trista si nelinistitoare prin esenta.

Reviewer: Ioana Ristea

Citeste cele 5 COMENTARII si spune-ti parerea!