Cine socoate ca literatura tine (sau mai tine) de bun gust se inseala. Ce are a face bunul gust in literatura? Cine il vrea, sa se duca la prezentari de moda sau la dineuri pretentioase: numai acolo il poate sau nu gasi.

Literatura, si mai cu seama cea practicata de Houellebecq, trebuie sa fie ca un complex comercial, unde ai si farmacie, si galantar cu carne, si librarie, si vinzatoare in fusta scurta, si barbati excitati… Fiecare isi ia ce il intereseaza.

Traim inconjurati de organe sexuale cu picioare, ar spune Houellebecq (spune ceva asemanator in doua romane: “Platforma” si “Posibilitatea unei insule”). Oroarea nu ne mai stinjeneste, intrucit o vedem zilnic pe strada si la televizor. Am devenit indiferenti la abject si ne multumim sa traim clipa. Lipovetsky in scrierile sale arata foarte bine starea actuala a omului (post)modern.

Platforma este, dupa parerea mea, cel mai reusit roman al lui Houellebecq. Nu pentru ca autorul si-a ridicat in cap ligile islamice, ci pentru ca a gasit mixul perfect intre umor si sexualitate. Subversiv pina in maduva oaselor, autorul o arata prin simplul fapt ca nu locuieste in Franta, ci, dupa o perioada petrecuta in Irlanda (atentie, Irlanda, de ce oare???), s-a stabilit in Spania.

Despre “Platforma si “Posibilitatea unei insule” sint foarte multe lucruri de zis. dar, printre altele, ideologia care imi place mie cel mai mult se refera la prostitutie. In Orient, prostitutia este o arta, in vreme ce la noi, in Occident este “gunoi”. In Posibilitatea unei insule se face chiar referire la niste tirfe din Romania. Tot din Romania este si o menajera cu dintii stricati dar care vorbea bine franceza…

As putea sa mai continuu, ma pasineaza acest scriitor, dar va mai recomand sa cititi si Frederic Beigbeder si Florian Zeller: deliciosi amindoi si sint simptomatici pentru fenomenul contestatar contemporan.

(vezi, billy? ne-am inteles si ne-am relaxat.)