Esti aici: bookblog.ro » Editoriale, Mihnea Simandan » The Ironman: povestea cărţii

The Ironman: povestea cărţii

„The Ironman” în Orientul Mijlociu

Povestea cărţii pentru copii The Ironman. A play începe pe un continent şi se termină pe altul. Am început lucrul la acestă piesă de teatru pe când predam limba engleză la o şcoală internaţională din Doha, capitala Qataru-lui. În fiecare an, la această şcolă avea loc un Festival Teatral în care elevii jucau propria lor piesă. Datorită faptului că elevii mei erau în clasa a III-a şi, deci, erau prea mici pentru a-şi scrie propria lor piesă, mi-a revenit mie responsabilitatea de a „face rost” de un scenariu.

Ar fi fost foarte simplu pentru mine să adaptez pentru piesă un text pe care-l citisem în clasă, sau chiar să „creez” piesa dintr-un dialog din manualul de engleză. Dar nu am făcut acest lucru. De ce? Pentru că doream ca elevii să fie cât mai implicaţi în acest proiect de dramaturgie. Astfel, am decis să fie eu autorul scenariului. Dar, pentru că doream să fac şi o legătură între lecţia de la clasă şi activităţile extra-curiculare, am scris piesa The Ironman bazată pe personajul Ironman, despre care citisem o poveste în tipul orei de lectură.

Cu toate că primele cuvinte din scenariu au fost scrise în 2007, îmi amintesc clar că procesul de compunere a fost destul de facil. Nu mi-au trebuit decât două-trezi zile pentru a tasta cele aproximativ 1400 de cuvinte care alcătuiau scenariul. Nu am scris textul cu elevii mei în minte, ci, mai degrabă, l-am scris având în vedere contextul din care făceam parte.

Nu este un lucru nou faptul că multe ţări din Orientul Mijlociu sunt bogate datorită rezervelor de gaze şi petrol pe care le deţin. Printre aceste ţări se alflă şi Qatar-ul, o ţară cu o populaţie nou-îmbogăţită, care în decursul a doar câţiva zeci de ani, s-au mutat din corturi şi de pe cămile, în palate şi maşini dintre cele mai luxoase. Acest stil nou de viaţă, stil în care o familie qatariană îşi permite aproape orice moft, educaţia copiilor este lăsată pe mâna şcolilor şi a câtorva profesori particulari. Părinţii nu mai au timp (sau chef) să se ocupe de educarea proprilor lor odrasle! Au destui bani pentru a plăti pe altcineva să o facă, ei fiind ocupaţi cu şişa, cu vacanţe în Londra sau construcţia unei noi vile.

Cu acest context în minte, am vrut ca în The Ironman. A Play să le arăt părinţilor care ar putea fi consecinţele unei educaţii în care cei mai puţini implicaţi sunt chiar părinţii. Cu toate că nu pornisem de la citatul din Micul Prinţ de Antoine de Saint-Exupery, mi-am adus aminte de acesta pe la jumătatea procesului de scriere a piesei, când deja îmi era foarte clar cum se va termina scenariul. Îl consider reprezentativ pentru întreaga carte.

Cu toate că firul narativ al scenariului nu s-a schimbat aproape de loc în cei doi ani care au trecut de la prima ciornă şi până la publicare, The Ironman. A Play a suferit numeroase ajustări. Majoritatea acestor modificări au fost cauzate datorită faptului că piesa a fost scrisă în Orientul Mijlociu, pentru o şcolă în care religia islam juca un rol major în viaţa de zi cu zi a elevilor, dar a fost pusă pe scenă în Asia de Sud-Est, o zonă mult mai liberală din punct de vedere al normelor religioase.

Astfel, dacă scenariul pentru şcola din Qatar nu conţinea nici un personaj feminin, când m-am mutat la o şcoala din Thailanda, lucrurile s-au schimbat. E adevărat că toţi elevii de şcoala din Doha erau băieţi, deci introducerea unui personaj feminin ar fi fost mai greu de pus pe scenă, dar sunt de părere că familia ca o unitate socială nu este reprezentată doar de genul masculin. Cu toate acestea, profesorul de dramă, el însuşi musulman, mi-a spus să nu introduc nici un personaj feminin în piesă!

Piesa era a mea, eu eram autorul, dar mă aflam în minoritate. Nu numai faptul că eram creştin într-o unitate de învăţământ musulmană, dar şi resursele de care dispuneam pentru a pune pe scenă The Ironman. A Play erau la îndemâna profesorului de dramă. La acel moment nu avut altă soluţie decât cea de a scrie o piesă în excusivitate cu personaje masculine dar, odată ce am ajuns în Bangkok, am revenit la ideea mea iniţială.

„The Ironman” în Asia

Nu am ajuns să prezint The Ironman. A Play la Festivalul Teatral din Doha, în schimb am avut un mare succes pe scena şcolii bilingve din Bangkok, unde, cu ocazia serbării de Crăciun, am prezentat piesa unei audienţe de sute de părinţi şi elevi thailandezi.

După modificările de rigoare, scena a fost împânzită de urm[toarele personaje: Brandon (fratele cel mare), Alice (surioara), Wasan (fratele cel mic), mama, tata, Ironman (jucat de o fetiţă), plus o pleiadă de mesageri care anunţă familia de iminentul pericol: „The Ironman is coming!”.

Dacă cu scrisul şi idea piesei nu am avut nici o problemă, punerea în scenă şi repartizarea rolurilor nu ar fi fost perfectă fără ajutorul colegei mele Lani May Avila (cea care a compus versurile şi a cântat Racing with the Wind, o profesoară din Filipine cu mari talente artistice. Ea a fost cea care a instruit elevii în d’ale teatrului, eu jucând doar un rol de poliţist, însărcinat cu menţinerea ordinii şi disciplinei. Lani va fi cea care, peste câteva luni de la punerea pe scenă a piese, se va ocupa şi de paginarea cărţii The Ironman. A Play.

Datorită faptului că elevii mei din clasa a V-a au depus mult efort şi pasiune în piesa scrisă de mine, am dorit să îi răsplătesc prin crearea unei cărţi de benzi desenate alcătuită din imagini luate în timpul repetiţiilor. Din păcate, acest proiect nu a fost viabil, munca pe care ar fi trebuit să o depună paginatorul cărţii fiind imensă. În schimb, am decis să public piesa sub forma unei cărţi.

„The Ironman” în Australia

Personal, sunt de părere că pentru a-i atrage pe cei mici cât mai aproape de lumea cărţilor, trebuie neapărat să le oferim, cel puţin până la o anumită vârstă, cărţi de calitate (atât din punct de vedere tipografic cât şi de conţinut). În acest sens, nu puteam publica The Ironman. A Play fără ilustraţii color care să urmărească povestea celor trei copii, a părinţilor lor, a mesagerilor şi a Omului de Fier.

Doar scurt un anunţ pe câteva bloguri a fost necesar pentru a primi în jur de zece mail-uri în care graficieni de peste tot locul din lume îşi prezentau lucrările. Unul dintre aceste mesaje a fost de la o graficiană din România, dar, cu toate că mi-a plăcut stilul ei, nu am putut colabora împreună datorită onorariului destul de mare cerut, care depăşea cu mult bugetul pe care îl alocasem publicării cărţii The Ironman. A Play.

În cele din urmă, după ce a realizat o ilustraţie-test, am decis că cel mai bun pentru proiectul meu este Eric Barrientos, un artist Filipinez care locuieşte în Australia. Împreună cu Eric (eu cu indicaţiile, el cu culorile), am realizat 14 ilustraţii, un logo şi două coperţi. Din păcate, datorită unor exigenţe tehnice pe care nu am reuşit să le asigurăm, coperţile lui Eric nu au putut fi încărcate pe Lulu.com, suportul online unde a fost publicat The Ironman. A Play. Cu toate acestea, în premieră mondială, cititorii bookblog.ro au şansa de a vedea coperta un în imaginea alăturată.

Pentru munca depusă, onorariul lui Eric a fost de doar 10 USD / ilustraţie, bani pe care i-am virat în contul său din Australia (comisioanele bancare au fost cât jumătate din întregul onorariu!). Cu toate că este o sumă modestă, amândoi ne aflam la început de drum în domeniul cărţilor pentru copii. Dar, nu se ştie niciodată cărei edituri îi va place ilustraţiile lui Eric… Între timp, ceea ce e sigur este faptul că Eric a acceptat să lucreze împreună cu mine la următoarea mea carte pentru copii, al cărui titlu este An Outdoor Trip.

„The Ironman” pe Lulu.com

Au durat câteva luni până ce toate ilustraţiile au fost finalizate. Nu am avut un deadline, pentru că nu ne grăbeam. Scopul nostru a fost de a realiza cele mai bune ilustraţii pentru The Ironman. A Play, indiferent de cât de mult timp ne-ar fi luat. Odată ce am avut fişierul complet cu ilustraţiile pentru piesă, am trecut la paginarea cărţii în conformitate cu cerinţele serviciului online Lulu.com, despre care am aflat de la Andrei Roşca.

Din păcate, datorită faptului că paginarea a fost făcută în Microsoft Word, la încărcarea pe Lulu.com, apăreau numeroase erori de paginaţie. Practic, varianta Word pe care eu o încărcam nu era exact la fel cu cea pdf, generată de Lulu.com. Am rezolvat cu greu toate imperfecţiunile, dar la câteva detalii de paginaţie a trebuit pur şi simplu să renunţ.

Dintre toate fazele prin care am trecut cu The Ironman. A Play, faza finală, cea în care am încărcat cartea pe Lulu.com, a fost cea mai frustrantă. Dar, sunt mulţumit de coperta realizată cu ajutorul uneltelor din Lulu.com şi sunt mulţumit şi de produsul final.

Pentru a face cartea cât mai disponibilă în întreaga lume, am ales varianta de publicare în care The Ironman. A Play va fi distribuită şi prin marile librării online (Amazon, Barnes & Noble, etc). Dar, acestă opţiune a ridicat preţul cu mai mult de 3 USD, iar astfel, ediţia tipărită a cărţii costă 15,10 USD. Acest preţ va trebui menţinut şi pe magazinul meu online, unde, pentru 2 USD, cartea este pusă la vânzare şi în format pdf.

Încă de la început, The Ironman. A Play a fost creat pentru a răsplăti elevii mei pentru efortul depus şi nicidecum pentru profit. Onorariul autorului la vânzarea unei cărţi tipărite pe hârtie este de 1 USD, iar la pentru un download pdf, 1,60 USD. Aşadar, pentru a-mi recupera banii investiţi va trebui să vând multe exemplare. Timpul va decide dacă prima mea carte pentru copii va avea succes sau nu. E adevărat şi faptul că iniţial am doream pulicare cărţii înaintea lansării filmului The Ironman (2008), dar nu am reuşit, ratând astfel publicitatea generată pe marginea subiectului.

Încă nu am ţinut în mână nici măcar o copie a cărţii The Ironman. A Play, dar Lulu.com mi-a confirmat deja trimiterea prin poştă a exemplarului bun-de-tipar. De menţionat, pentru a intra în posesia propriei mele cărţi, şi eu trebuie să plătesc costul de producţie plus transportul. În schimb, codul ISBN şi difuzarea pe marile librării online sunt gratuite.

„The Ironman” pe blog

The Ironman. A Play este o carte publicată în colaborare cu bookblog.ro, fapt evident şi pe coperta patru a cărţii. Tot pe bookblog.ro vor fi lansate, în premieră, şi alte materiale promoţionale.

De asemenea, am deschis şi un blog informaţional în limba engleză numit The Ironman Books .

Aşadar, pentru început, primii trei cititori care răspund, într-un comentariu, la următoarele două întrebări, vor primi prin mail cartea:
1. În câte ţări s-a lucrat la cartea The Ironman. A Play?
2. Care sunt acestea?

Scris de Mihnea Voicu Şimăndan