bookblog.ro

---

Pederast

Scris de • 16 May 2007 • in categoria Cristina Teodorescu, Lit. contemporana

Autor: William Borroughs
Rating: William Borroughs - Pederast rating - recenzii carti

William Borroughs - Pederast - recenzie cartiUite că am ajuns să vorbesc despre prima carte ajunsă în lumea mea după prima întâlnire Bookblog din 23 aprilie a.n. Este vorba despre romanul lui William Burroughs, Pederast, o dragoste mai ciudată, proscrisă şi plasată într-un loc despre care am mai făcut vorbire într-o recenzie anterioară, însă de data aceasta un Mexic cu o altă faţă. Cred că pot afirma: titlul m-a intrigat la fel de mult ca şi cel al Romanului unei femei din lumea arabă a lui Nedjma, ca şi cum orice subiect tabu merită explorat.

Pederast este povestea lui Lee, un toxicoman îndrăgostit de Allerton, un personaj tern, cu o sexualitate discutabilă. În Pederast temele centrale sunt când dragostea neîmpărtăşită, când chinurile groaznice prin care trece protagonistul în dorinţa de a se droga, ca mai apoi să regrete acest gest. Expediţia în căutarea plantei Yage se dovedeşte un eşec, ca şi viaţa personajului de altfel, ca şi cum dorinţele şi nevoile acestuia ar fi la fel de utopice ca şi această plantă imaginară.

După cum afirma şi autorul, scriitura lui Burroughs a pornit dintr-o tragedie: moartea soţiei acestuia. Însă poveştile scriitorului sunt pe atât de şocante, pe cât de captivante. Personajul creat de Burroughs, acest Lee, este atât de instinctual, atât de plictisit şi de asemănător biografiei autorului, încât cu greu îţi vine să-l părăseşti. Recunosc: cartea am citit-o într-o singură zi prin metrou, într-o zi călduroasă de început de mai. Valoarea literară a romanului Pederast încă nu mi s-a dezvăluit. Poate aceasta constă în consistenţa imaginilor descrise, poate constă în intensitatea trăirilor personajului central. Însă nu pot să nu recunosc importanţa romanului pentru biografia autorului, o oglindă a unei vieţi zbuciumate şi ciudate pentru ochiul normal.

Iniţial mă aşteptam să găsesc un roman încărcat de sexualitate, de ciudăţenii, însă în Pederast am găsit doar mici fragmente de viaţă ale unui actor pe o scenă străină, un personaj aflat la limita dintre plictiseală şi netrăire. Lee este lipsit de contur, iar trăirile lui sunt instinctuale. Ziua şi noaptea se împarte între o mâncare pe fugă într-o bodegă mexicană, o partidă posibilă de sex cu un anonim şi o doză de uitare de sine. Lee este consumat de dorinţa de a-l avea pe Allerton, de a-l avea din punct de vedere sexual. De aceea îl ia cu el în expediţia utopică pentru găsirea plantei Yage.

După cum afirmam şi mai sus, acţiunea romanului se petrece în Mexic, ca mai apoi să se mute prin alte ţări ale Americii Latine, acelaşi peisaj ciudat şi complet necunoscut. Dacă în Şarpele cu pene am avut o ţară pulsând de energii telurice şi zeităţi reînviate pentru câştigarea unei identităţi, în Pederast Mexicul are o forma instinctuală, un amestec de respingere a vieţii normale şi alegerea unui curs intermediar, o lume în care homosexualitatea era tolerată, drogurile, crima şi mita sunt parte a peisajului care ar trebui să fie cel puţin pitoresc. Nu! Mexicul lui Burroughs este frust, este respingător, este murdar.

Povestea lui Lee este o confesiune dureroasă, care pare să se încadreze perfect în anii în care a fost scrisă, o perioadă de confuzie atât pentru autor, cât şi pentru lumea întreagă, o perioadă de căutare şi definire. Pederast este doar o parte a romanului Junkie, doar o faţetă, o parte oarecum mai puţin violentă, o poveste care conţine ingredientele necesare pentru a îl face cât de cât interesant, dar şi uşor de citit. Îi ofer numai 3 steluţe pentru simplul motiv că nu m-a făcut să doresc să caut mai mult, să doresc să citesc mai multe scrise de Burroughs. Pederast este totuşi altceva şi va rămâne în memoria mea alături de romanul lui Nedjma sau de Falconer, romane ce investighează şi ceea ce se află dincolo de cortină.

O recenzie de: Cristina Teodorescu





Citeste cele 2 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. Gramo spune:

    pe sotie el a impuscat-o; din greseala, e drept :)

    in alta ordine de idei, nu esti curioasa sa citesti Naked Lunch?

    raspunde

  2. Woodisor spune:

    Nu cred ca Pederast era cartea lui de referinta. Dupa cum zicea chiar el, Pederast este doar o fateta, cea mai inocenta. Probabil daca as citi the Naked lunch sau Junkie, poate atunci voi intelege mai bine :)
    Merci de comment Gramo!

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Copyright ©2011 Bookblog.ro