Autor: Alain de Botton
Rating:

Într-un stil care nu aduce mai deloc cu un text filozofic autentic, ConsolÇŽrile filozofiei reprezintÇŽ înglobarea gândurilor asupra vieţii de zi cu zi, condimentate cu inseraţii ale maieuticii socratice, hedonismului epicurean, stoicismului lui Seneca, scepticismului lui Montaigne, pesimismului schopenhauerian şi resemnÇŽrii lui Nietzsche, pentru a da pondere discursului.

ConsolÇŽrile filozofiei are şase pÇŽrţi relativ egale, cu o structurÇŽ asemÇŽnÇŽtoare: date bibliografice despre cel a cÇŽrui viaţÇŽ va fi analizatÇŽ, desene explicative şi reproduceri ale unor picture sau sculpturi.

În Consolare pentru lipsa de popularitate, pornind de la premisa cÇŽ societatea se clÇŽdeşte pe adevÇŽruri de netÇŽgÇŽduit şi de convingerea interioarÇŽ cÇŽ orânduirea socialÇŽ trebuie sÇŽ se bazeze pe lucruri concrete şi trainice, îndoielile celui care ar putea avea ce de spus sau de întrebat cu privire la norme rÇŽmân fÇŽrÇŽ ecou. Metoda socraticÇŽ de a pune întrebÇŽri conduce spre concluzia cÇŽ oamenii, deşi au convingeri, zic ei, nestrÇŽmutate, se pot totuşi înşela, pentru cÇŽ "nu şi le-au cercetat logic în detaliu". Popularitatea, aprobarea celorlalţi ne fac sÇŽ credem cÇŽ suntem pe calea cea bunÇŽ. Pe de altÇŽ parte, rebeliunea atrage cu sine oprobriul societÇŽţii (pentru Socrate, a fi altfel a coincis cu condamnarea la moarte). "Viaţa noastrÇŽ socialÇŽ este asediatÇŽ de incongruenţe între ceea ce suntem în realitate şi felul în care suntem percepuţi de ceilalţi".

Consolare pentru lipsa banilor se spijinÇŽ pe hedonism. Reţeta epicureanÇŽ a fericirii se compune din câteva elemente simple: prietenia ("nu putem trÇŽi decât dacÇŽ existÇŽ cineva care sÇŽ ne vadÇŽ trÇŽind"), libertatea şi gândirea. Nevoia maniaco-impulsivÇŽ de a cumpÇŽra lucruri, de a ne cheltui orbeşte banii este explicatÇŽ de de Botton prin aceea cÇŽ "obiectele suplinesc la nivel material ceea ce ne dorim la nivel psihologic".

A treia consolare pune în prim plan stoicismul lui Seneca. Frustrarea apare ca ciocnirea unei dorinţi de realitatea implacabilÇŽ. Seneca spune cÇŽ omul poate ajunge la un anumit nivel de înţelepciune dacÇŽ învaţÇŽ sÇŽ nu rÇŽspundÇŽ în mod negativ ostilitÇŽţilor oamenilor, adicÇŽ prin furie sau autocompÇŽtimire. FrustrÇŽrile apar când ceilalţi nu reacţioneazÇŽ aşa cum ne-am dori noi sau ne submineazÇŽ autoritatea. Dar "ceea ce nu poţi schimba, este mai bine sÇŽ suporţi".

Consolare pentru nepotrivire vorbeşte despre acceptare şi toleranţÇŽ. Montaigne, situându-se departe de încrederea pe care anticii o atribuiau minţii, susţine reconcilierea omului cu corpul sÇŽu, acceptarea cÇŽ normalitatea poate îmbrÇŽca diferite forme în funcţie de culturile unde este aplicatÇŽ şi refuzÇŽ aroganţa de a crede doar în legitimitatea propriilor idei.

Consolare pentru inima zdrobitÇŽ conţine referinţa la pesimismul şi mizantropia schopenhauerianÇŽ. Filozoful susţinea cÇŽ voinţa de viaţÇŽ îi face pe oameni sÇŽ se îndrÇŽgosteascÇŽ şi sÇŽ procreeze şi cÇŽ tot ea este responsabilÇŽ de mecanismele care ne împing unii spre alţii. Suferinţa este, astfel, o soluţie sine qua non, ea ne integreazÇŽ în lume şi prin ea devenim cunoscÇŽtori.

Consolare pentru greutÇŽţile vieţii stÇŽ sub semnul resemnÇŽrii. Nietzsche ne îndeamnÇŽ sÇŽ încercÇŽm a evita rÇŽul şi nu sÇŽ cÇŽutÇŽm orbeşte binele. Felul cum suportÇŽm durerile şi nenorocirile care se abat asupra noastrÇŽ spun foarte multe despre noi. Adept al ideii de viaţÇŽ activÇŽ ("Dis-de-dimineaţÇŽ când se crapÇŽ de ziuÇŽ, cu forţele proaspete şi renÇŽscute, sÇŽ citeşti o carte - mi se pare curat viciu"), filozoful rÇŽmâne credincios ideii de "a nu mai nega".

DacÇŽ la un moment dat, doritorul de consolare ar vrea sÇŽ punÇŽ în aplicare ideile filozofilor din vremi apuse, s-ar gÇŽsi, cel mai probabil, în faţa unor incertitudini, deoarece sistemul lor de gândire se contrazice pe alocuri. Accesibilitatea volumului (lucru valabil pentru mai toate lucrÇŽrile lui Alain de Botton) te poate face însÇŽ sÇŽ te întorci spre tine pentru a te cerceta mai adânc şi a gândi asupra scopului tÇŽu în viaţÇŽ.

O recenzie de: Ioana Ristea