bookblog.ro

---

In intimitatea secolului 19

Scris de • 2 September 2007 • in categoria Altele

Autor: Ioana Parvulescu
Rating: Ioana Parvulescu - In intimitatea secolului 19 rating - recenzii carti

Ioana Parvulescu - In intimitatea secolului 19 - recenzie cartiNici tratat, nici eseu, nici roman in sens canonic, In intimitatea secolului 19 face mai mult decat un teanc de manuale de istorie, fie ele post sau ante-decembriste. Nu doar pentru ca d-na Ioana Parvulescu a depus mai mult si mai temeinic efort de documentare decat o buna parte din autorii sus-numitelor, dar si pentru ca volumul are vocatia salutara de a-i readuce la viata pe alde Carol I, B.P. Hasdeu sau Carol Davila din stadiul actual de mumii venerabile, de legende goale de viata pe care "tineretul" (care, fireste, nu mai e ce-a fost) trebuie sa le adore si sa le multumeasca fara sa aiba habar pentru ce.

De altfel, nu numai istoria cea mare, nu numai 1848-1866-1877-1881 intereseaza, ci mai ales fascinanta istorie "mica", pe care autoarea o impartaseste cu migala, gratie si seninatate. Aflam din carte vrute si nevrute: despre cofetarii, despre barbile si mustatile vremii, despre administratia locala (apropo, stiati ca primarului Pake Protopopescu i-au trebuit doar patru luni ca sa construiasca "Bulevardul", adica lunga artera rutiera care se intinde din Cotroceni pana la Soseaua Iancului?). Si despre trenuri, teatre si carti pentru copii, porecle, cadouri, jurnale intime, animale (de casa ori... zdrobite pe strazile Bucurestiului. Ca veni vorba, d-l Vasile Alecsandri avea un caine pe care-l chema... Mocofloşnicoşniţu, care face parte, din cate am aflat, doar din prima categorie). Despre strazi si boli, despre moarte care pare la fel de nefireasca si in secolul 19, despre ziaristi si tipografi, medici, scriitori si politicieni, ba chiar si despre tehnica intima a nasterii si alaptarii asa cum a fost ea perceputa de domni altminteri solemni precum C.A. Rosetti sau Titu Maiorescu.

Nostalgia e inevitabila. N-ai cum sa nu visezi la vremurile acelea in care politica nu se rezuma la tunuri si gainarii, cand surplusul de energie sexuala se consuma discret, acasa, prin hoteluri sau case de toleranta, nu in paginile ziarelor si cartilor "respectabile", cand oamenii nu erau inca terorizati de masinarii si slujbe, cand negresit mitocanul vietuia in mahala si nu in Parlament, unde puteai gasi cate un senator ca P.P. Carp care sa traduca din Shakespeare in timpul liber. Nici o utopie aici, ci doar mediul unor oameni care, ca orice om viu, au conceptii - originale sau nu, programe zilnice, satisfactii, angoase, contradictii si dileme, iubiri si antipatii, rude si sperante.

Ar fi nedrept sa ma opresc la a vorbi doar despre minunata lume veche, trecand cu vederea meritele stilistice ale d-nei Parvulescu: capacitatea rara de a indulci istoria prin umanizarea "personajelor", vraja expresiei, carnea fina si sonora a frazei, tonul prietenos si poznas :

"Sufletul acestor domni se ascunde sub palarie, gandurile lor au lavaliera sau papion, sentimentele lor poarta manusi de piele, mandria lor barbateasca se sprijina in baston. Viata in uniforma, frac sau jiletca are sens, fir si ideal. ["] Cand, dupa un dejun sau o cina de gala, barbatii se retrag in fumoir, sa discute politica si sa faca glume care nu sunt pentru urechile doamnelor, camera se innegreste de la costumele sau fracurile lor grupate. Rochiile colorate raman intre ele, pentru alt gen de discutie, in care inima si istoria mica au intotdeauna un cuvant de spus."

Insa poate cea mai mare virtute a cartii de fata este (re)aducerea in prim-plan a unui modus vivendi, mai firesc si mai respirabil, al unei Romanii in fasa, necoapte si setoase de viata. Oamenii Romaniei secolului 21, mai bogata cu doua razboaie si o dictatura de jumatate de veac, in prezent infestata de virusii aparent contradictorii ai post-stalinismului si consumismului feroce, importatoare joviala de conceptii premestecate, ei bine, romanii de azi au ocazia de a descoperi ca daca in privinta standardelor si sperantei de viata stam bine, la capitolul "savoir vivre" avem mult de recuperat...

O recenzie de: Silviu Man





Citeste cele 8 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. ionuca spune:

    Este una dintre cele mai frumoase carti pe care le-am citit :)

    raspunde

  2. Tibul spune:

    Da, asa este. Foarte frumoasa cartea!

    Nici recenzia nu e rea!!!

    raspunde

  3. ionuca spune:

    Eh, evident ca nici recenzia nu e rea, dar Silviu stie cat de mult imi plac recenziile lui, asa ca nu-i mai spun chiar de fiecare data :P

    raspunde

  4. Anca spune:

    Ce frumos suna, am sa citesc si eu cartea!

    raspunde

  5. man spune:

    multumesc (nediferentiat). cartea e intr-adevar delicioasa :)

    raspunde

  6. Pingback: Convorbiri cu Mihai I al Romaniei | bookblog.ro

  7. alina spune:

    O calatorie atemporala al carei mesaj pare sa rasune din fiecare pagina:trecutul si viitorul sunt arome ale prezentului. O carte dincolo de literatura si documentar: o carte pentru viata!!!!

    raspunde

  8. idei cusute spune:

    poate o descopar tarziu, dar azi am gustat in zona cismigiu o portie delicioasa de arhitectura si istorie urbana a secolului 19. As fi vrut sa citesc mai mult despre acea perioada frumoasa si asa v-am descoperit! Abia astept sa gasesc cartea si s-o cunosc povestile din spatele caselor !

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Copyright ©2011 Bookblog.ro