Autor: Gellu Naum
Rating:

Calea Searpelui - o carte esentiala de spiritualitate - poate fi considerata cheia pentru toata opera poetica a lui Gellu Naum, dar mai ales cheia catre un univers spiritual dincolo de aici. Este o carte initiatica in care (re)gasesti Viziunea asupra Lumii, Povestea Omului si a Sufletului Lui, Definitia Vietii si a Mortii, Iubirea, Miracolul si Nemurirea - teme si elemente pe care le stii sau le-ai intilnit si in alte parti. Iti aminteste de Biblie sau de textele Vedice, de Hermes Trismegistus, de alchimie, de Evul mediu, de Guenon si V. Lovinescu, de Jung, Khalil Gibran si multi altii.

Scrisa in 1948, dar publicata post-mortem in 2002, Calea Searpelui este o adevarata mandala sub forma de text si desen, in care realul se impreuneaza cu simbolul, iar aici cu dincolo de aici - dind nastere unei serii de adevaruri despre lume, viata, moarte, om, dar mai ales despre dezvoltarea sinelui sau cunoasterea si atingerea Musei (starea de libertate suprema, Divinul) . Textele sunt structurate sub forma de enunturi care ne amintesc de melodicitatea poeziei, dar au un mister de introspectie precum cel al sfaturilor sau gindurilor initiatice, in vreme ce desenele vin si completeaza toate aceste lectii initiatice formind un Tot clar si plin de armonie.

De ce Calea Searpelui? - pentru ca sarpele este simbolul cercului, al perfectiunii, al fluviului eternitatii, iar G. Naum ne spune ca "nu exista decit eternitatea din care viata este doar o forma, un accident. Iubesc acest accident." Astfel, intregul Univers este un imens cerc format din alte cercuri concentrice in cadrul carora fiecare individ se regaseste "Tu porti in spate imensul cerc, cel mai imens, ca pe un fulg si cel ce te gituie, singurul caruia ii simti groaznica apasare, e propriul tau cerc, cel mai ingust. Inlatura-l, pentru a le atinge pe celelalte."

Sarpele, in acelasi timp, reprezinta metamorfoza, schimbarea constanta si definitorie de care fiecare dintre noi avem nevoie pentru a ascende, pentru a evolua de la constient / maladiv catre musa / libertate: "Pricepi de ce isi schimba searpele pielea? Aceasta nu e reincarnare, aceasta e el insusi. Schimba-ti pieile care au imbatrinit. Aceasta e posibil cind esti liber, la un inalt grad."

Pentru G. Naum libertatea, atingerea Musei este indisolubil legata de iubire - de legatura cu femeia iubita - ea reprezentind cheia in aceasta calatorie initiatica, atit calauza ce ilumineaza (precum Beatrice a lui Dante) cit si destinatia finala. Este searpele ce isi musca coada, este androginul hermetic, este nunta alchimica cu piatra filosofala, este iubirea pe care Gellu Naum a impartasit-o cu Lyggia Naum in plan real. "In visul de acum citeva nopti soarele se unise cu luna... Respectul e iubirea solara. Acesta era astrul meu. Si nu uit luna, pentru iubita mea."

Principii precum bine si rau isi pierd valoarea mundana fiind transformate in favorabili si nefavorabili, plasate pe axa lumii de la constient catre centrul lumii. Iar moartea devine doar o schimbare de piele: "A treia oara va fi schimbarea de piele, aceea pe care o vei cunoaste sub numele de moarte. O ciudata liniste iti va cuprinde inima, o liniste necunoscuta inca, pe care o vei confunda cu tristetea. Nici o parere de rau. Vocea ta va fi auzita totusi. Tine minte: vocea ta va fi auzita de iubita ta, de unul sau doi din oamenii liberi cu care ai vorbit adesea, vei fi chiar vizibil pentru ei."

Calea Searpelui este o carte pe care eu, personal, as citi-o cu voce tare lumii intregi pentru ca poate determina calea, dezvolta spiritul dar mai ales te poate ajuta sa VEZI. Este un ghid initiatic al maestrului (nu numai poetului) Gellu Naum, care a vazut in dincolo ... si astfel fiecare dintre noi poate fi ucenic timp de o carte - cit calea sarpelui.

O recenzie de: Dana