Ne-am gândit la mămicile care intră pe acest blog şi vom încerca în cele ce urmează să vă dăm câteva detalii despre târgul de la Romexpo. Bookblog-erul de serviciu a fost pentru întâia dată la un asemenea eveniment şi a plecat de acolo energizat şi zâmbitor. Timp de vizitat aveţi până duminică, 28 martie.

Târgul de prichindei e plin de cărucioare, pantofiori cât un deget de om mare, pătuţuri, dulciuri, hăinuţe de bebe pe care scrie "Tati munceşte şi mami cheltuieşte", jucării elaborate dar şi bumeranguri, o scenă unde cântă şi dansează copii de la 1 la 9-10 ani, cărţi (mai puţine şi destul de puţin adulmecate de părinţi când am fost eu acolo). Pentru cei mai micuţi vizitatori - un spaţiu de alăptare şi unul de schimbat scutece.

Intrând în spaţiul târgului, primul lucru pe care l-am văzut au fost doi copiluţi ruşi care făceau baloane de săpun, dar nu aşa cum vă închipuiţi voi, ci apăsând pe un buton "user-friendly" pare-se, şi gata, balonul! Ceva mai încolo, era o zână care-l picta pe faţă pe un băieţel care la sfârşit avea niste mustăţi formidabile.

La un moment dat am auzit ca prin farmec cuvintele următoare: "petrecere cu ursitoare pentru botez". Eu, una, am făcut ochii cât cepele şi, acasă, am dat căutare pe google pentru că ideea mi se părea incredibilă. Voi probabil ştiaţi, mie daţi-mi voie să mă mir :). Nu mă pricep la preţuri, dar erau părinţi care se interesau de cutare pătuţ cu baldachin sau cărucior colorat.

În încheiere, vreau doar să mai mărturisesc că nu e nimic mai reconfortant decât să vezi pitici cu pamperşi dându-se peste cap, dansând şi cântând (pe limba lor), ascultând doar de ritmul lor interior şi fiind, în general, aşa cum noi, oamenii mari, nu (mai) putem fi: liberi.

Scris de Ioana Ristea