bookblog.ro

„Nu-mi dau voie să mă plictisesc”

Scris de • 13 March 2012 • in categoria

Toamna decanei Antoaneta Ralian

Titlu: Toamna decanei
Autor: ,
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2011
Numar pagini: 260
ISBN: 978-973-50-3231-9

Convorbirile Antoanetei Ralian cu Radu Paraschivescu reprezintă o incursiune în biografia traducătoarei, cu tot ce înseamnă ea - întîmplări, personaje, valori -, și, de asemenea, un portret captivant.

Dacă, la fel ca mine, nu știați despre Antoaneta Ralian decît că este o traducătoare excelentă, veți găsi interesantă povestea ei. Născută în Roman, într-o familie evreiască, primește o educație complexă și o atenție sufocantă din partea mamei. Sunt evocate figuri familiale, cum ar fi fratele său mai mare, compozitorul Richard Stein, libertățile și restricțiile anilor 30, fără a-i idealiza. De fapt, impresia mea a fost că Antoaneta Ralian privește un pic sarcastic acea perioadă, ca și cum ar spune: Cît de naivi eram și nu știam ce ne așteaptă...

Apare de asemenea povestea măsurilor antisemite (excluderea din liceu, purtarea stelei galbene, confiscarea bunurilor) și a condițiilor de după instaurarea comunismului - sărăcie, umilință, pierderea mamei. În contextul acestora din urmă este discutată și munca de epurare a cărților de la Ministerul Culturii, probabil cel mai odios job pentru o tînără absolventă de Litere, pasionată de literatură.

Munca de traducător este evocată cu umor (mi-au plăcut conversațiile imaginare cu scriitorii traduși) și fără a eclipsa valorile vieții de familie, amintirile prietenilor, călătoriile, întîmplările cotidiene. M-a impresionat echilibrul dintre toate acestea, evitarea rigidității și a fixismului. De asemenea, am remarcat tonul relaxat al conversației, totuși una formală și relevantă, care nu se pierde în derizoriu, dar nici nu înțepenește în seriozitate.

Toamna decanei este un interviu care relevă multe despre personajul central, omul Antoaneta Ralian: puterea sa de a se bucura de lucruri frumoase și a nu se lăsa absorbită de bătrînețe, boală, singurătate; farmecul și energia, autoironia și generozitatea; un anumit stil de a nu purta resentimente, parte luciditate, parte detașare. Sunt lucruri din care toți am avea ceva de învățat.

  • Plusuri

    Umorul și expresivitatea dialogului. Cel mai important mi se pare exemplul de perseverență și dedicare pe care istoria Antoanetei Ralian îl reprezintă.

  • Minusuri

    Nu m-a încîntat stilul post-modern al dialogului, adică trecerea de la o temă la alta, întreruperea cursului cronologic al povestirii.

  • Recomandari

    Dacă ați citit cel puțin o carte tradusă de Antoaneta Ralian, și probabilitatea să nu fi citit este foarte mică, sau dacă v-ați întrebat vreodată cine ne sunt traducătorii, vă recomand aceste convorbiri.

Categorie: | Autor: , | Editura:



Citeste cele 4 COMENTARII si spune-ti parerea!

Lasa un comentariu Click here to cancel reply.

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro