bookblog.ro

A zecea abilitate cognitivă, trecută cu vederea de Howard Gardner

Scris de • 10 April 2013 • in categoria

Titlu: Inteligența spirituală
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2012
Traducere:
Numar pagini: 284
ISBN: 978-606-588-403-8
Cumpara cartea

„După părerea lui [Dahar] Zohar, inteligența spirituală activează undele cerebrale, permițând ca fiecare zonă specializată să tindă spre un întreg funcțional. Potrivit investigațiilor sale persoanele ce cultivă această formă de inteligență, ultima care a fost cercetată până în prezent, sunt mai deschise spre diversitate, au o vădită tendință de a se întreba de ce și pentru ce există lucrurile, caută răspunsuri fundamentale și, în plus, sunt capabile de a înfrunta greutățile vieții, dând dovadă de curaj.”

Pornind de la Teoria inteligențelor multiple a lui Howard Gardner (acestea sunt: logică-matematică, spațială, lingvistică, corporală și chinestezică, muzicală, interpersonală, intrapersonală, naturalistică, existențială), Francesc Torralba investighează inteligența spirituală, identificată la începutul secolului XXI, într-o teză elaborată de Daniel Goleman, în care acesta scotea la iveală ideea existenței unei inteligențe emoționale. Nefiind considerată efectiv ca făcând parte ca și categorie distinctă din harta inteligențelor multiple a lui Gardner, aceasta nu a făcut decât să ducă la dezvoltarea ideii existenței unei a zecea inteligențe, una coordonatoare și mult mai profundă decât celelalte, aflată în permanentă conexiune cu ele.

Structurată pe capitole riguros redactate, cartea Inteligența spirituală a lui Francesc Torralba dezbate în primul rând ideea de inteligență spirituală, ce înseamnă ea, cum anume se integrează ea în harta lui Gardner și în ce fel poate fi descoperită. „Cuvântul intelligentia provine de la intelligere, termen compus din intus (între) și legere, care înseamnă a alege, sau a citi. A fi inteligent înseamnă, prin urmare, a ști să alegi cea mai bună alternativă dintre mai multe, dar și a ști să citești în interiorul lucrurilor.” Văzută ca un element coordonator al celorlalte inteligențe, inteligența spirituală ne definește, în accepția lui Francesc Torralba, ca oameni, diferențiindu-ne de animale. Dacă dintre celelalte nouă inteligențe, unele animale dau dovadă că posedă din fiecare câte puțin, această a zecea inteligență este exclusiv apanajul omului. „Ființa umană, ca urmare a inteligenței sale spirituale, este capabilă de a-și pune întrebări referitoare la sensul existenței sale, are puterea de a se întreba ce anume înzestrează într-adevăr cu valoare și semnificație existența ei în lume. Această chestiune se dovedește ciudată și străină pentru orice altă ființă vie. […] În grade diferite, putem distinge la mamifere superioare forme de inteligență lingvistică, emoțională, interpersonală, dar inteligența spirituală este o caracteristică tipic umană”.

Fiind un tip de inteligență atât de propriu omului, definitoriu pentru acesta, importanța sa este covârșitoare. De aceea Francesc Torralba dedică în carte capitole întregi beneficiilor, puterii, cultivării, sau atrofierii acesteia. Inteligența spirituală îi conferă omului posibilitatea filozofării. Căutarea sensului existenței, capacitatea de distanțare, autotranscentdența, autocunoașterea, chemarea lăuntrică (așa numita vocație), ironia și umorul sau capacitatea de a aprecia, toate aceste abilități, împreună cu multe altele, sunt definitorii pentru ființa umană, iar inteligența spirituală este responsabilă pentru cultivarea lor. Oferind citate de Søren Kierkegaard, Martin Heidegger sau Viktor Frankl, Francesc Torralba aduce argumente filozofice în vederea susținerii acestor idei. În mod evident, puterea de credință este și ea considerată ca emanație a inteligenței spirituale. Și nu este vorba doar despre credința religioasă, care presupune asocierea la un grup dogmatic și respectarea unor ritualuri, ci și despre credința non religioasă, ateistă, nihilistă chiar. Este foarte adevărat însă că, prin cultivarea permanentă a inteligenței spirituale, viața devine mai frumoasă, sentimente precum disperarea, frustrarea sau depresia dispărând.

Cultivarea acestui tip de inteligență presupune, potrivit autorului, interacțiunea pozitivă cu oamenii (apelarea deci la inteligența interpersonală), exercițiile fizice (dezvoltarea inteligenței corporale și chinestezice), retragerea în singurătate și meditație (dezvoltarea inteligenței intrapersonale), sau comunicarea (inteligența lingvistică). De o deosebită importanță în atingerea scopului final al vieții fiecărui om, FERICIREA, cultivarea inteligenței spirituale pare să fi scopul oamenilor încă din antichitate, atunci când, pe lângă exercițiile fizice, atleții urmau și cursuri obligatorii de filozofie sau de retorică. Celebrul citat mens sana in corpore sano nu este altceva decât o subsumare a ideii de cultivare a inteligenței spirituale.

În cazul în care inteligența spirituală nu este cultivată, apare atrofia acesteia. Ce înseamnă de fapt acest lucru? La fel ca și atrofierea unui mușchi, atrofierea inteligenței spirituale produce o dizabilitate, desfigurând ființa. Ca efecte directe ale atrofiei inteligenței spirituale, Francesc Torralba distinge câteva „nenorociri”, printre care sectarismul, pe care autorul îl vede ca pe o „formă de cancer al vieții spirituale care constă în a ne închide în sânul unei comunități și de a ne izola de restul ființelor umane și de lume, considerând că în acea comunitate sălășluiește adevărul și că în afara ei există doar nenorocirea” sau fanatismul care nu este nimic altceva decât dorința de a-i obliga pe ceilalți să se schimbe. Nici sectarismul și nici fanatismul nu sunt tratate ca fiind stigmate religioase, ci sociale, care afectează viața în profunditatea și în integritatea ei.

Atrofia inteligenței spirituale duce inerent spre degenerarea societății în ansamblul său: „Succesul zdrobitor al anumitor producții audiovizuale de proastă calitate este o dovadă evidentă a sărăciei spirituale, a insensibilității, a incapacității de a ne bucura de ceea ce este sublim și frumos în artă, muzică și natură”.

Luată în ansamblu, Inteligența spirituală a lui Francesc Torralba este mai mult decât un studiu, este un manifest. Caracterizând ființa umană ca o sumă de inteligențe tipice, autorul a ajunsul să facă în final o critică severă a lumii și a involuției ei spirituale, în care fanatismul, banalitatea, aviditatea materială, sunt simptome ale unor boli sociale din ce în ce mai ample, care își au însă originea în individ, mai exact în neglijarea cultivării inteligenței spirituale a acestuia. Ca soluție la problema deprecierii culturale și spirituale a lumii, Francesc Torralba propune adoptarea de către instituțiile de învățământ a unor rezoluții care să modifice radical percepția asupra educației copiilor și tinerilor, dar dă și câteva exemple concrete de țări care au pășit deja pe acest drum, al corectării unei erori apărută din dorința – pusă haotic și eronat în practică – de a renunța la cutumele trecutului și de a moderniza totul.

  • Plusuri

    Inteligența spirituală atinge aspecte ascunse ale sensului ființei, ale eului, aducând lumină în multe zone considerate obscure până nu de mult: în ce anume constă talentul sau care este forța motrice a credinței. Cartea este un studiu care devenise necesar, mai mult chiar, imperativ. Înlăturând unele incertitudini cu privire la ceea ce ne face umani, deschide în același timp un nou drum pe care filozofia modernă ar putea să-l urmeze.

  • Minusuri

    Câteva repetiții făcute din intenția clară de a sublinia anumite idei, pot îngreuna lecturarea unor capitole ale cărții.

  • Recomandari

    Fiind o carte care tratează probleme existențiale ale eului și ale ființei raționale, recomand cartea celor interesați de acest domeniu, dar și celor care au o curiozitate cu privire la ce se află în spatele capacităților noastre umane, cum ar fi cea de interacțiune, cea de interogare sau cea de creare a unor răspunsuri mistice, profunde.

Categorie: | Autor: | Editura:



Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

  • Credeam că problema e doar la mine

Copyright ©2011 Bookblog.ro