Titlu: Orășelul minciunilor
Autor: Diane Chamberlain
Rating:
Editura: Litera
Anul aparitiei: 2022
Traducere: Gabriela Chircoiaș
Numar pagini: 448
ISBN: 978-606-33-9476-8

Un roman absolut splendid, pe care l-am devorat în două reprize de citit – odată început, pur și simplu nu am mai putut să îl las deoparte. Curiozitatea a fost mult prea mare, motiv pentru care nici nu am știut cum au trecut cele aproximativ 450 de pagini. Orășelul minciunilor s-a jucat cu mintea mea, și am știut, de la bun început și fără niciun dubiu, că va fi un roman care are să-mi placă.

Cu o premisă autentică, acțiune complexă, planuri temporale diferite, scriitură atentă și personaje geniale, Diana Chamberlain, autoare prolifică, ne vorbește despre cum viața ne pune față în față cu situații care nu sunt menite decât să ne ajute să ne înțelegem rădăcinile, cine suntem – pentru a ști încotro să ne îndreptăm și pentru a ne putea, în sfârșit, vindeca rănile interioare. Dincolo de toate acestea, de intriga autentică și modul în care a reușit să valorifice toate acestea, cartea de față poate fi considerată, într-o măsură, și un fel de thriller – de altfel, cum altcumva din moment ce începe cu imaginea unor copii care găsesc, la marginea apei, un cadavru? Dar este mult mai mult decât atât: este o carte cu de toate!

Avem două planuri temporale, dar spațiul de desfășurare al acțiunii este același: Carolina de Nord. Însă o perspectivă narativă (cea la persoana I) se concretizează în anul 2018, prin vocea tinerei Morgan Cristopher care, ajunsă în închisoare, primește „o ofertă” destul de bizară și neașteptat: i se solicită să restaureze o veche pictură murală din anii 1940. Mai mult decât atât, acest lucru este solicitat prin testamentul lăsat de un fost artist, care stipulează că dacă va reuși să restaureze pictura înainte de deschiderea unei galerii de artă (mult mai repede decât ar fi crezut), atunci va primi o sumă colosală de bani și va fi eliberată imediat din închisoare. Nu l-a cunoscut pe respectivul artist vreodată, însă se pare că acesta știe mai multe despre ea decât ea însăși. Aici, de fapt, autoarea mizează pe acest mister care are un punct de plecare foarte sănătos: de unde o știe artistul pe Morgan și de ce i-a solicitat serviciile, din moment ce ea nu este avizată în acest domeniu, cel al restaurării?

Totuși, Morgan va face tot ce este necesar pentru a duce la bun sfârșit misiunea. Și pe măsură ce se adâncește din ce în ce mai mult în muncă, descoperă un tablou care este mai mult decât atât: o poveste a violenței, nebuniei, într-un „orășel al minciunilor” în care nimic nu este ceea ce pare a fi, iar mici focuri pot oricând, pretutindeni, să izbucnească.

Perspectiva din prezent, trebuie să recunosc, mi-a plăcut mai puțin decât cea de-a doua perspectivă a cărții, centrată pe trecut, in Carrolina Anilor ’40. Am fost mult mai încântat să descopăr lumea anilor 1940, cea în care lucrurile păreau să fie mult mai tihnite, ceva mai serioase, mai profunde. Anne Dale, o tânără pictoriță care, deși nu câștigă un concurs de pictură, este luată în vizor de către comisie pentru a realiza pictura murală a oficiului poștal din orașul Edenton.

Anne este singură în această lume, așa că are nevoie neapărat de banii pe care i-ar putea primi în urma realizării picturii. Pleacă în Edenton pentru a se documenta, dar imediat ce ajunge își dă seama că a poposit într-un loc în care prejudecățile sunt împământate în sufletul oamenilor, iar în spatele ușilor închise se poate întâmpla orice. Într-un loc în care a fi diferit înseamnă a plăti cu sânge.

Orășelul minciunilor este o carte pe care am adorat-o de la început până la sfârșit. Tensiune, profunzime, emoție, situații amuzante și dramatice, întâmplări ciudate și mult, mult mister. Ingredientele de succes pentru o carte care, după părerea mea, s-ar potrivi de minune oricărui tip de cititor.

Diana Chamberlain reușește să livreze cititorului o proză echilibrată, o poveste de viață care ne vorbește despre faptul că fructele din vârful pomului își datorează dulceața rădăcinilor din pământ. În același timp, pe parcursul cărții, îți pui numeroase întrebări: de ce pictura este atât de bizară, de ce artistul a apelat la Morgan pentru a se ocupa de restaurarea ei, ce s-a întâmplat cu Anne care, la un moment dat, a dispărut fără a lăsa nimic în urmă? Și al cui este cadavrul de la începutul cărții? Vom primi toate aceste răspunsuri de-a lungul cărții, însă vreau să vă spun că finalul, de fapt, este cel care face lumină în întreaga poveste. O lumină atât de orbitoare încât nu vei putea face altceva decât să lași cartea deoparte și, pentru câteva minute, să te minunezi de tot ceea ce ai citit.

Text scris de Andrei Cioată.

• Plusuri

  Absolut totul!

• Minusuri

  Oricât aș încerca să găsesc un defect la această carte, ceva ce nu mi-a plăcut, nu pot!

• Recomandari

  Dacă vrei să citești o carte memorabilă, care „are de toate”, atunci cu siguranță acesta este titlul pe care îl cauți.