bookblog.ro

Din pântecul balenei

Scris de • 24 February 2020 • in categoria

Titlu: Din pântecul balenei
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2019
Traducere:
Numar pagini: 212
ISBN: 978-973-46-7941-6
Cumpara cartea

Se întâmplă uneori să pariez pe roșu și să pierd – pariul literar pe care nu l-am câștigat în 2019 a fost să citesc măcar una dintre cărțile scrise de Sjón. Crezusem în „Vulpea albastră” (Polirom, 2014), pentru că purta în titlu una dintre viețuitoarele mele preferate. Am pierdut, și-am ajuns să citesc „Din pântecul balenei”, în prima săptămână a acestui an.

Sjón este un pseudonim (sursele spun că înseamnă „vedere” în limba islandeză) și o abreviere a numelui său de botez (Sigurjón). Mi se pare fascinant că este cu doar vreo lună mai tânăr decât mama (1962 a fost un an bogat în personalități), dar ce mă atrăgea spre a-i descoperi scrierile era ideea că a compus multe dintre textele lui Björk, care se întâmplă să fie una dintre artistele care mi-a marcat profund adolescența. De exemplu, Sjón a compus versurile pentru „Bachelorette” (Homogenic, 1997), care, alături de „Pagan Poetry”, este una dintre piesele mele favorite. Tot el a fost nominalizat la premiile Oscar și Golden Globe pentru melodia „I’ve Seen It All”, de pe coloana sonoră a filmului Dancer in the Dark (2000), în regia lui Lars von Trier, cu aceeași Björk în rolul principal.

Nu era prima dintre creaturile monstruoase ale Nordului pe care o doboram – în plasa mea căzuseră, rând pe rând, lupul ce vărsa lacrimi de lapte, iepurele de baltă cu un singur picior, elanul cu mădular de aur și regina păstrăvilor păroși -, dar mistrețul acesta cu colții cât brațul era, fără urmă de îndoială, fiara cea mai sălbatică pe care o scuipase vreodată Nordul din gâtleju-i înghețat.” Acesta este „Preludiul”, sau o scurtă introducere în facerea Omului, de la Lucifer citire; suficient cât să-mi trezească o curiozitate animată de ani și ani în care legendele, miturile și poveștile mi-au aprins imaginația.

Suntem în Islanda anului 1635, iar Jónas Pálmason este un tămăduitor aparte. Deschis către miracolele lumii și atent la detalii pe care ceilalți le ignoră, cu o memorie a oaselor și a mușchilor care îi permite să recreeze contururi în minte și astfel să propună leacuri care nu dau greș, a descoperit de copil gustul lecturii. „Dar ce mare bucurie e cititul!”, spune el. „Odată ce fiecare literă a început să se potrivească cu un sunet, iar sunetele au format cuvinte pe care le știam din propria vorbire și cea a altora din jurul meu, și când cuvintele acestea s-au unit ca să alcătuiască răspunsuri despre lume (...)”, rememorează când, pentru că a refuzat să fie părtaș la masacrarea vânătorilor de balene basci de către consătenii săi, este exilat pe o insulă pustie și își amintește tot soiul de întâmplări din viața sa de rătăcitor, care mai de care mai stranie și mai apăsătoare.

Povestea lui Jónas Pálmason are la bază un personaj despre care se spune că a existat cu adevărat, un vindecător din secolul al XVII-lea pe nume Jón Guðmundsson. Într-un interviu acordat publicației The White Review, autorul a explicat că a citit cândva un articol despre acel vindecător, care era, totodată, poet, cioplitor în os și pasionat de științele naturii, influențat de Paracelsus în viziunea sa asupra lumii. Mulți ani mai târziu, începând să cerceteze în detaliu, Sjón a descoperit un mare număr de texte lăsate în urma sa de omul cu pricina. Printre altele, își scrisese povestea vieții în chip de poem epic și încercase să întocmească un prim tratat de istorie naturală a Islandei. Masacrarea vânătorilor de balene basci, un episod adevărat din trecutul sângeros al țării în care, acum, statisticile afirmă că nu ar mai exista criminalitate, nu ar fi cunoscută dacă Guðmundsson nu și-ar fi riscat propria viață pentru a relata despre ea.

Nu vă imaginați că Pálmason ar fi vreun erou de saga, care se acoperă de glorie și de onoare făptuind tot soiul de isprăvi de vitejie. Tăria lui de caracter și felul înțelept de a încerca să înțeleagă lumea, chiar dacă aceasta îl tratează cu nedreptate sau cruzime, îi țin loc de vitejie nemăsurată în luptă. Obișnuit cu traiul de rătăcitor, îndură tragedie după tragedie, și își păstrează integritatea; reușește să rămână curios. Perioada petrecută alături de Ole Worm, cel care demistifică unicornii și explică rațional motivul pentru care ceea ce trece drept cornul acestei creaturi este, de fapt, parte dintr-un narval, mi-a amintit de un muzeu micuț din Palermo, în care se regăsește un asemenea exponat. Ocupând o vitrină întreagă, lung de peste 1,30 metri, cornul de narval nu ar fi putut, într-adevăr, să stea în echilibru pe fruntea niciunei creaturi asemănătoare cu un cal – întocmai cum demonstrează și învățatul Worm.

Nori deși cu creste negre atârnau jos deasupra insulei, asemenea unui lințoliu sufocant din care nu răzbătea nici ploaie, nici ninsoare – nori din soiul cel mai cumplit, care te storc de vlagă și-ți încleștează tâmplele în pumnii lor ca oțelul, înfigându-și ghearele adânc în ochi și în urechi, în nas și-n gură, umplându-ți craniul cu o lapoviță cenușie (...)” – cu o asemenea descriere, Sjón convinge până și o combatantă vehementă a lirismului, ca mine, mai ales că asemenea comparații și personificări zugrăvesc de-a dreptul dureros o stare pe care o încerc adesea, fiind meteo-sensibilă. Dincolo de asemenea peisaje, care completează împletirea narativă dintre istorie și mit, autorul își mai presară relatarea și cu note din jurnalul lui Jónas Pálmason, note care descriu vietăți, plante și pietre cu felurite proprietăți. Toate ca toate, însă merită să citiți mai ales despre vânătoarea sa de bezoare: fanii seriei Harry Potter vor avea parte de o confirmare, dar și de o surpriză privind presupusa proveniență a acestora.

  • Plusuri

    Fantasticul și meșteșugul înlănțuirii cuvintelor fac să se risipească sentimentul persistent că nu ai idee care este scopul sau subiectul precis al narațiunii. Bașca bogăția de imagin(ari)i.

  • Minusuri

    Pe parcursul lecturii, este posibil să te cuprindă o ușoară confuzie. Eu așa am pățit; nu te sfii să dai înapoi câteva pagini și să reiei lectura – se dovedește o soluție liniștitoare.

  • Recomandari

    „Din pântecul balenei” este potrivită pentru aventurieri, amatori de poeme în proză și de învălătuciri la limita dintre realitate și fantezie. Aș merge mai departe afirmând că îi văd pe fanii Lewis Carroll citind cu plăcere cartea.

Autor: | Editura:



Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro