Titlu: Soacre și nurori. La cine este cheia
Autor: Aurora Liiceanu
Rating:
Editura: Polirom
Anul aparitiei: 2014
Numar pagini: 248
ISBN: 978-973-46-4487-2

Cum nu citisem până acum niciuna dintre cărțile Aurorei Liiceanu, apariția celui mai recent volum al său mi-a atras atenția, cu atât mai mult cu cât dădusem pe Internet de niște paragrafe amuzante, ce promiteau o lectură interesantă.

Nu mă așteptasem așadar să dau peste un adevărat tratat de psihologie pe tema relațiilor familiale, cu studii amănunțite și nenumărate citate din lucrările unor psihologi și sociologi celebri. Cartea pare a fi rezultatul unor cercetări vaste asupra acestei teme, autoarea înserând adesea fragmente citate din discuțiile publice de pe forumuri sau rețele sociale. Probabil că volumul va fi o adevărată încântare pentru cei care își doresc să descopere o abordare complexă a subiectului.

Personal, în urma citirii acelor fragmente menționate mai devreme, rămăsesem cu impresia că voi lectura o carte în care a fost adunată pur și simplu o serie de istorisiri amuzante despre acest nesfârșit război dintre soacre și nurori (fie ele soții sau doar iubite ale fiilor). Prin urmare, am fost dezamăgită într-o oarecare măsură să dau peste cu totul altceva. În plus, acest război nu este deloc unul în care să mă regăsesc, pentru că în urma citirii cărții, mi-am dat seama că o situație ca a mea, în care domnește armonia și afecțiunea, este de fapt un caz rar și nu ceva văzut ca normal. Chiar trebuie să recunosc faptul că mereu consideram exagerate aceste situații tensionate atunci când auzeam poveștile colegelor sau ale prietenelor. Cred că aveam tendința să le consider intolerante, lipsite de înțelegere și bunăvoință pe fetele care povesteau întâmplările neplăcute prin care treceau cu mamele partenerilor lor. Nu mi se părea posibil ca lucrurile să stea atât de rău în realitate. Abia acum, citind despre atât de multe cazuri critice, îmi dau seama că nu eram deloc conștientă de faptul că sunt privilegiată în privința aceasta.

Cartea este structurată pe mai multe aspecte psihologice și sociologice, însă există destul de puține momente în care lectura devine greoaie sau prea încărcată cu termeni și teorii științifice. Autoarea inserează constant întâmplări și situații reale despre care a auzit sau a citit, astfel încât volumul este condimentat îndeajuns cu paragrafe care ușurează lectura și nu lasă cititorul să se plictisească. Abia ultimele capitole promit patru povestiri mai detaliate care reprezintă exemple perfecte ale tuturor aspectelor tratate până atunci de autoare. Aici am regăsit și paragrafele acelea care mă făcuseră să îmi doresc să parcurg cartea. Mi s-au părut totuși prea puține și mi-aș fi dorit ca proporția să fie exact pe dos decât a fost: 20% teorie și 80% povești în care aceasta să fie ilustrată concret și nu invers.

Deși citind subtitlul cărții, „La cine este cheia”, bănuiești că vei găsi cine știe ce revelații, cartea nu oferă de fapt un răspuns. Vine într-adevăr cu câteva sfaturi pentru toți cei implicați în această luptă: soacră, fiu și noră. Însă presupunând că volumul a fost scris în special pentru cei direct interesați de o rezolvare a conflictelor din familie, mi-e greu să cred că aceștia nu ar fi ajuns și singuri la acele concluzii. Este vorba, așadar, numai despre niște recomandări de bun simț, care ar trebui să fi fost luate deja în calcul de cei implicați în astfel de situații și nu despre niște soluții ce ar putea rezolva cazurile în care s-a încercat deja, fără succes, ajungerea la un consens sau la o serie se compromisuri care să aducă liniștea în cămin.

Foto

• Plusuri

  Alternarea unor episoade amuzante sau cel puțin interesante în capitolele în care predomină noțiunile teoretice.
  Pentru cei direct interesați de ceea ce determină cauzele acestui conflict între soacre și nurori, volumul va fi probabil unul satisfăcător, întrucât sunt tratate toate aspectele ce duc la relații tensionate.

• Minusuri

  Personal, așteptam un alt gen de lectură, însă nu pot considera că dezamăgirea mea ar proveni din vreun minus al cărții. Singurele nemulțumiri se leagă așadar de prezentarea oficială a cărții, care ar putea induce în eroare cititorul aflat la primul contact cu opera Aurorei Liiceanu și de asemenea, de alegerea unui subtitlu care promite niște soluții concrete, oferind în realitate doar niște recomandări pe care, cel mai probabil, publicul vizat le-a încercat deja.

• Recomandari

  Evident, soacrelor, nurorilor și bărbaților prinși la mijloc între femeile din viața lor, dar și curioșilor ce își doresc să înțeleagă de ce un conflict vechi de secole nu pare să aibă nicio șansă să se stingă prea curând.