bookblog.ro

Jurnal erotic

Scris de • 13 August 2011 • in categoria

Titlu: Incest. Din jurnalul dragostei (necenzurat)
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2010
Traducere:
Numar pagini: 468
ISBN: 978-973-689-365-0

Incest face parte din cel mai faimos jurnal erotic intrat în literatura secolului XX”

Incest: din ”Jurnalul dragostei” reprezintă continuarea volumului Henry şi June, publicat în 1986. Perioada acoperită din viaţa autoarei este din octombrie 1932 până în noiembrie 1934 şi include numeroase părţi care nu au fost publicate iniţial în primul volum al jurnalului lui Anaïs Nin (apărut în 1996). Această variantă necenzurată a jurnalului a fost publicată abia după moartea autoarei şi a tuturor persoanelor reale menţionate în ”Incest”.

Anul 1932 este anul în care Anaïs îl cunoaşte la Paris pe nimeni altul decât scriitorul Henry Miller, autorul cărţii Tropicul Cancerului. Aventurile amoroase cu acesta sunt detaliate în jurnal, începutul dragostei dintrei cei doi fiind dezvăluit în Henry şi June, iar în volumul de faţă se continuă descrierea relaţiei dintre cei doi. Întâlnirea cu Miller s-a dovedit a fi crucială pentru evoluţia artistică a lui Anaïs (s-a discutat despre influenţa acestuia în scrierile autoarei). Relaţia cu Miller nu este singura descrisă în volum, ceilalţi bărbaţi cuprinşi în jurnal fiind: Otto Rank - psihanalistul şi amantul ei; soţul - Hugh Guiler; regizorul şi scriitorul Antonin Artaud; Rene Allendy - psihanalist, medicul lui Hugh şi Eduardo.

”Hugo este cu adevărat singurul bărbat pe care l-am smuls din haosul întunecat - şi pe Henry, ca artist (...) Eduardo şi John sunt eşecurile mele” notează autoarea în noiembrie 1932. Miller este prezentat în numeroase ipostaze - fiind rănit, de exemplu, de faptul că ”oamenii cred că nu poate scrie decât ”portrete de vagine”” (octombrie 1932). În timp ce soţia lui voia ca el ”să fie un Dostoievski”, elementele care făceau ca Anaïs să fie atrasă de scriitor erau ”pasiunea - trăirea, neînţeleaptă şi fierbinte, a lipsei de echilibru a artistului, topirea şi fluiditatea creatorilor.”

Totuşi, volumul este dominat de către tatăl lui Anaïs, pianist şi un adevărat Don Juan, care şi-a părăsit familia când Anaïs era încă mică, căsătorindu-se cu o moştenitoare bogată. Reîntâlnirea celor doi are o miză multiplă - tătal vede cucerirea fiicei ca pe un soi de trofeu suprem, în timp ce Anaïs acţionează la îndemnul psihanalistului Otto Rank, dorind să-şi seducă tatăl şi apoi să-l părăsească - ca ”răsplată” pentru faptul că acesta i-a abandonat familia.

Cum este stilul prezent în jurnal? Ei bine, Anaïs scrie incendiar, cu pasiune şi vervă, îşi varsă tot sufletul în aceste pagini şi dezvăluie tot fără ocolişuri. Jurnalul poate părea mai greu de digerat - chiar şi varianta cenzurată a făcut vâlvă în momentul apariţiei, însă contribuie la formarea unei imagini a unei artiste complexe, prinsă între pasiuni arzătoare, dorinţe şi artă.

Dacă aţi mai citit jurnalele unor scriitori, vă asigur că nu aţi citit nimic asemănător cu acesta - sinceritatea debordantă şi abandonul cu care Anaïs îşi trăieşte viaţa nu vă poate lăsa nepăsători.

Vreau carte Incest

  • Plusuri

    sinceritatea însemnărilor, amănunte interesante (despre Henry Miller, de exemplu), pasiunea şi vârtejul trăirilor descrise

  • Minusuri

    fiind vorba de varianta necenzurată, unele fraze sunt neprelucrate

  • Recomandari

    fanilor Henry Miller, Virginia Woolf, fanilor jurnalelor de scriitori

Categorie: | Autor: | Editura:



Citeste cele 4 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. ioana_m spune:

    Anais Nin este geniala. Se numara printre autoarele mele preferate. Imi place stilul ei si felul in care reflecteaza asupra unor aspecte ale vietii. Din “Henry si June” mi-a ramas in cap ideea despre inocenta si anume ca aceasta nu are nici o legatura cu sexul, un punct de vedere pe care nu l-am mai intalnit si care mi se pare adevarat. “Incest” si “Foc” sunt pe lista mea de citit.

    raspunde

  2. sibiu spune:

    consider un + faptul ca este varianta necenzurata

    raspunde

  3. Zâmbim, ne întunecam.
    Substanţa caldă şi umedă din noi, chiar esenţa noastră subtilă, pe nume sufletul, dă în pârg şi se dospeşte pe măsură ce dăm una după alta paginile cărţii. Iar această carte nu am terminat-o de citit şi niciodată nu o voi termina. Am credinţa că îşi va risipi tot misterul şi taina dacă nu mă opresc. Mai am si alte câteva titluri în această ”postură”, dar zâmbesc.
    Când vă văd pe străzi, tăcuţi, cu capetele plecate şi umili sau dimpotrivă, plini de emfază, mă întunec. Fiţi Nebuni !!! Hai-hui, nonconformişti, curajoşi, aşa sunteţi pe dinăuntru, dar sper că veţi avea puterea să fiţi aşa şi pe buze, pe frunte şi în privire.

    raspunde

  4. De cand tot vreau sa o citesc…am inceput-o acum cativa ani, apoi am abandonat-o. Nu eram suficient de matura pt ea.

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

  • Ultimul canibal

Copyright ©2011 Bookblog.ro