Titlu: Copiii Ghetoului. Numele meu este Adam
Autor: Elias Khoury
Rating:
Editura: Polirom
Anul aparitiei: 2018
Traducere: Nicolae Dobrișan
Numar pagini: 369
ISBN: 978-973-46-7023-9

Elias Khoury, autorul romanului „Copiii Ghetoului. Numele meu este Adam” spunea în cadrul unui interviu că: „Literatura este istoria oamenilor obișnuiți, pe când Istoria este cea a statelor, a puterii, a câștigătorilor. Învinșii nu pot scrie istoria”. Despre drama poporului palestinian s-a scris foarte mult, dar cartea lui Elias Khoury este diferită din multe puncte de vedere: structura narativă este una specială, care amintește de Don Quijote a lui Cervantes, povestea fiind complet deschisă aducând laolaltă voci și genuri diferite și captând haosul și absurdul lumii în care trăim.

Un alt element important este modul în care se desfășoară narațiunea: Adam Dannun pleacă din Palestina și se stabilește la New-York, unde lucrează într-un restaurant cu specific oriental și încearcă să uite o poveste de dragoste măcinată de traumele psihologice provocate de ocupația israeliană în Palestina. Romanul începe cu povestea celebrului poet arab, Waddah al-Yaman, cel îngropat de viu într-un cufăr… metaforă a tragediei poporului palestinian, și include experiența ghetourilor în care palestinienii care nu au droit să își părăsească orașele și satele, au fost nevoiți să trăiască. Adam află că existența lui e o minciună, că nu este fiul părinților săi și că fusese găsit pe trupul unei femei moarte în timpul exodului palestinian, declanșat  în urma invaziei israeliene. Salvat de locuitorii ce rămân în oraș și închis alături de aceștia în ghetou, el va fi botezat Adam, fiind cel dintâi născut în acel spațiu.

INTERVIU CU ELIAS KHOURY

Scriitorul a menționat faptul că romanul este scris pe baza mărturiilor oamenilor care au trait în aceste ghetouri (este greu ca acest fapt să nu te ducă cu gândul la ghetourile evreiești din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și la modul în care victimele se transformă în asasini). „…eram pur și simplu uimit să descopăr lucruri despre care până atunci nu știusem nimic: faptul că în timpul invaziei israeliene a Palestinei locuitorii care nu au vrut să-și părăsească orașele au fost închiși în ghetouri. Aceste locuri erau numite „ghetouri” de către armata israeliană. Nu se știa nimic despre aceste lucruri”, spune Khoury. Descrierea vieții în ghetourile palestiniene este greu de parcurs ca lectură, detaliile legate de suferințele oamenilor, foametea, cadavrele rămase pe străzi, lipsurile inimiaginabile te fac să te cutremuri și să îți pui eterna întrebare: Cum a fost posibil ? Trebuie menționat că un merit important al cărții, dincolo de incontestabilele realizări stilistice, este și faptul că a atras atenția asupra unor atrocități despre care istoricii sau autoritățile nu au vorbit niciodată. „Lucrurile prin care au trecut evreii în Europa rasistă a celui de-Al Doilea Război Mondial au fost înfricoșătoare. Aceasta îi conferă cumva poveștii Palestinei o dimensiune foarte profundă, pentru că palestinienii sunt victimele victimelor și prin umare sunt niște victime duble. Iar pentru că sunt victimele victimelor, nimeni nu vrea să le audă povestea. Punând aceste două aspecte față în față, ca pe niște oglinzi, vom avea imaginea profundei tragedii pe care o trăiesc oamenii din Palestina.”, afirmă autorul.

Vă recomand să citiți Copiii Ghetoului (roman finalist la prestigiosul International Prize for Arabic Fiction 2017) nu numai pentru că este o adevărată bijuterie narativă, ci și pentru că ne pune față în față cu o istorie greu de explicat, de înțeles și de acceptat, dar care face parte din lumea în care trăim.

• Plusuri

  Structura narativă complexă, unică în peisajul belestristic actual.
  Traducerea excepțională a profesorului Nicolae Dobrișan, care, prin munca sa, oferă, de ani buni, cititorilor din România acces la bijuteriile literaturii arabe.

• Recomandari

  O carte importantă pentru înțelegerea problemei palestiniene și a lumii în care trăim.