bookblog.ro

„Iona” de Marin Sorescu

Scris de • 3 May 2016 • in categoria

Rating:

Gen: dramatic

 Specie:  tragedie, parabolă dramatică

Tragedia este o specie a genului dramatic care prezintă personaje puternice, angajate în lupta existențială cu un destin potrivnic sau chiar cu propriile sentimente, conflictu central fiind adesea unul interior. Acest conflict se soluționează, de regulă, cu înfrângerea sau moartea eroului.

Parabola este o povestire de tip alegoric ce conține idei legate de chestiunea moralității ori a religiei.

Tema și viziunea despre lume: Tema piesei Iona este singurătatea, privită drept stare psihologică ce permite omului să încerce practicarea regăsirii sinelui. Cu toate acestea, individul nu cunoaște calea spre împlinirea acestui țel. Această temă este perfect compatibilă cu viziunea despre lume și viață a lui Marin Sorescu, întrucât scriitorul s-a confruntat cu dificultățile postbelice. Perioada de după Cel De-al Doilea Război Mondial este una dominată de izolare, agresivitate, și pare a exista în antiteză cu individul, care se simte condamnat la solitudine. Aceasta este drama omului modern: imposibilitatea de a interacţiona cu cei din jur, de a depăşi barierele sociale.  

Problematică:  Iona abordează problematica omului care se revoltă contra propriului destin. În același timp, acesta suferă din cauza lipsei de libertate şi a imposibilității de a comunica, situație care îi dă senzația prizonieratului.

Titlu: Titlul piesei se află în strânsă legătură cu mitul biblic al proorocului Iona din Vechiul Testament. Cu toate acestea, Marin Sorescu păstrează doar numele proorocului, pe care i-l atribuie eroului operei sale. Spre deosebire de personajul biblic, cel creat de Marin Sorescu se află încă de la început prizonier în interiorul unui pește uriaș, fără a purta vina vreunui păcat și fără puterea de a se elibera. Procesul cunoașterii are loc într-un mediu închis, în interiorul peștelui, ceea ce constituie tragedia principală a operei. Iona trăiește, așadar, drama omului modern, captiv între dorința de libertate și cea de cunoaștere absolută.

Particularitățile textului dramatic: Fiind un text dramatic, Iona cuprinde diverse  particularități ale acestui gen literar:

  1. Prima trăsătură observabilă este structura textului, și anume, împărțirea acestuia în patru tablouri. Piesa este subintitluată ,,tragedie în patru tablouri”, iar fiecare tablou cuprinde aspecte diferite ale dramei omului modern, care se simte captiv și singur.
  2. Prezența didascaliilor (a indicațiilor scenice), care marchează intervenţia directă a autorului în textul dramatic şi evidențiază faptul că opera este menită să fie pusă în scenă.
  3. Tehnica monologului dialogat, care accentuează ideea condiției omului modern, suferind de singurătate și din pricina imposibilității de a comunica bine cu cei din jurul său.
  4. Prezența conflictului; în cazul piesei „Iona”, conflictul nu este unul tradițional, ci unul interior, ce reprezintă neliniștile și revolta omului modern.

Limbajul metaforic: Întrucât Iona este o parabolă alegorică, limbajul este încărcat cu simboluri și concepte ce trebuie descifrate cu atenție. Gesturile protagonistului sunt cele care transmit cel mai bine mesajul operei. De la acvariul cu pești în care Iona pescuiește, absorbit de absurdul provocării pescuirii peștilor deja prinși, până la înghițirea sa de către un pește care, la rândul său este înghițit de un altul, textul este presărat cu mesaje ascunde în metafore. Apariția celor doi pescari care poartă povara bârnelor simbolizează greutățile insurmontabile cu care omul modern se confruntă mereu. La sfârșitul piesei, Iona își spintecă propriul abdomen, actul sinucigaṣ simbolizând evadarea extremă dintr-o situație sufocantă ce constrânge individul.

Personajul-simbol (modalități de caracterizare): Iona este un personaj-simbol eponim (dă numele piesei de teatru), care reprezintă omul prins involuntar într-o capcană din care încearcă să evadeze. Modalitățile de caracterizare a personajului Iona sunt diverse, acesta fiind caracterizat

1 în mod direct, de către autor prin intermediul didascaliilor

În cadrul indicațiilor scenice, autorul denumeşte stările de spirit prin care trece personajul principal: ,,melancolic”, ,,trist” sau ,,meditativ”. În cel de-al patrulea tablou, autorul surprinde și câteva trăsături fizice ale protagonistului, precum ,,Barba lui lungă ṣi ascuţită” ce simbolizează lupta de o viață a omului modern de a evada din solitudinea la care a fost condamnat.

2 în mod indirect, prin limbaj, gesturi, acţiuni simbolice, redate în cadrul monologului. Disperat, însingurat și izolat, protagonistul regurge la un gest sinucigaș, aceasta rămânând singura modalitate de evadare pe care Iona o percepe.

Mai multe detalii despre această operă, dar și ajutor pentru examenul de Bacalaureat găsești accesând site-ul liceunet.ro sau Bacalaureat 2016.

 





    Citeste cele 2 COMENTARII si spune-ti parerea!

    1. Monique spune:

      De cand nu am mai vazut o recenzie la ceva clasic. Iar Marin Sorescu, contemporan cu unii dintre noi are asa, ceva, aparte in scrierile sale.

      raspunde

    2. Monica spune:

      Iona este însuși autorul. Asa cum apare el, într o singurătate care aduce mai degrabă cu refuzul participării la umanitate. E o sondare sublima a abisului interior, apropierea de Dumnezeu de sens și lumina.

      raspunde

    Lasa un comentariu

    Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

    Citeste si


      Warning: Undefined array key 0 in /home/bookblog/public_html/wp-content/themes/bookblog2.0/parts/single-recenzie-sidebar.php on line 6

    Copyright ©2011 Bookblog.ro