Scris de bookblog.ro • 30 December 2009 • in categoria Carte pentru copii
Ilustraţii de Anamaria Smigelschi
Grup de vîrstă: 3-6 ani
Despre Luna-Betiluna si Dora-Minodora pot scrie numai cu sufletul fostului copil care-si regaseste o carte draga si vrea sa o reciteasca cu luciditate de parinte. Oare o sa-i placa copilului meu la fel de mult cum mi-a placut mie? Chiar s-a schimbat generatia actuala sau copiii raman tot copii?
Cele doua papusi-surori, aproape identice, caci una e mai grasuta iar alta are parul rosu, despartite printr-un complot, se cauta intr-o gradina de flori, prilej bun pentru micul cititor sa invete cate ceva despre plantele personificate jucaus: Nebuna-Matraguna, Regina-rea-Ciulina sau Dalia Rozalia. Textul este ritmat si usor de retinut, peste ani mi-am amintit de tipetele papusii ramase in copac, "Ce ma fac, ce ma fac, cocotata in liliac?"
Autoarea, artist plastic, spune ca a desenat ilustratiile cu usurinta si cu mare placere, inspirata fiind de joaca celor trei nepoti, care apoi au catalogat cartea ca fiind caraghioasa. "Caraghios" are o alta semnficatie printre copii, de fapt este un superlativ. Ca in toate povestile, si aici lumea se imparte in bine si rau, florile bune o ajuta pe Luna-Betiluna sa-si gaseasca surioara, furata de florile rele. Totusi, chiar si printre florile albe si parfumate exista rautate, un frate Crin este senin, alt frate Crin este hain, si aici nu m-am putut abtine sa nu rad, ca un copil care gaseste numele unui cunoscut in manualul de citire.
Dincolo de valoarea ei pedagogica, de album de flori desenat pe intelesul copiilor si fara catalogari plictisitoare, Luna-Betiluna, Dora-Minodora si gradina este o carte placuta si usor de citit alaturi de copil, o punte vesela aruncata intre doua generatii de copii, cea de acum si cea de atunci, cand cartea a luat "Trofeul micului cititor", demult tare, in '83 si '86, pe vremea cand actualii parinti abia invatau sa citeasca.
Scris de Ana Tatu
am 35 de ani si parca din nimic mi-am amintit de dora minodora in lumea pestilor si in gradina. mi-au dat lacrimile instant la revederea imaginilor si versurilor…
Nu stiam de ce imi parea asa cunoscuta poza. Merci ca mi-ai reamintit de ea!
Si eu am citit-o si indragit-o tare mult in copilarie :) E o surpriza placuta s-o revad! Bine ca s-a republicat, ar fi fost pacat sa n-o descopere si copiii de azi.
O carte minunata si mult draga sufletului meu. Ma bucur pesntru reeditare si abia astept sa o cumpar…
Oooo! Chiar a aparut?? Nu am vazut-o prin librarii. E o bucurie ca s-a reeditat. Pe cind si celelalte volume:
– Un giz-album cu pasarele
– In tara lui Peste Mamaliga-prapadeste
(Eu am pastrat cu sfintenie cartea din ’83, iar acum ma bucur din nou de ea alaturi de cei mici.)
MINUNATE. M-am bucurat ca le-am gasit/regasit si m-am bucurat si mai mult ca fetita mea este foarte incantata de ele.
Copyright ©2011 Bookblog.ro
Alina spune:
2 January 2010 | 3:11 pm
O carte pe care nu cred ca o voi putea uita vreodata, pe care am citit-o in copilarie de nenumarate ori, pana cand s-au tocit colturile. Ilustratiile doamnei Smigelschi sunt minunate si sporesc farmecul cartii. Ma bucur nespus pentru reeditare !!!