bookblog.ro

Mai mult decât îndrăzneț, de-a dreptul impudic

Scris de • 26 April 2013 • in categoria

Titlu: Mireasa dezgolită
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2013
Traducere:
Numar pagini: 384
ISBN: 978-973-707-730-1
Cumpara cartea

Numele colecției în care Editura Trei a inclus romanul Mireasa dezgolită este Eroscop. Având în vedere însă limbajul pe care autoarea ajunge să-l folosească în special spre sfârșitul cărții, probabil că numele colecției ar putea fi schimbat lejer în Pornoscop. Tocmai acest limbaj, combinat cu îndrăzneala de a dezvălui lucruri care, deși se întâmplă constant în majoritatea relațiilor, sunt ținute sub tăcere, a determinat-o pe autoare să ia decizia de a-și publica romanul sub anonimat. Cu puțin timp însă înainte de publicare, numele ei a ieșit la iveală, astfel că acest vis s-a spulberat, Nikki Gemmel trebuind să-și asume responsabilitatea atât pentru conținut cât și pentru limbaj.

Fiind de la început până la sfârșit un maraton al dezamăgirilor profunde, al frustrărilor sexuale și al căutărilor erotice, țin să avertizez cititorii că această carte va șoca persoanele mai pudice, pentru care sexul este și trebuie să rămână subiect tabu.

Romanul descrie rătăcirile unei soții neglijate care, sătulă de „întâlnirile” pe care soțul ei le are cu televizorul și care, nevrând să mai suporte să fie tratată ca un obiect, cedează tentației de a experimenta relații sexuale extraconjugale. Capitolele cărții sunt de fapt „lecții” pe care autoarea și le dă, ca și concluzii la frânturi de experiențe. Sexul este pivotul întregii acțiuni, tot ce se întâmplă fiind de fapt cauzat fie de încercările femeii de a găsi satisfacție sexuală, fie de dorința de a-și ascunde relația extraconjugală, fie de disperarea de a lua decizia corectă cu privire la bărbatul cu care urmează să rămână. „Lecțiile” sunt de fapt o replică la o cărticică-manual din perioada elisabetană, scrisă de o femeie a cărei emancipare sexuală este revoluționară pentru acea vreme, și pe care personajul cărții Mireasa dezgolită o poartă tot timpul după ea. „Unde se găsește oare acel soț care, prea bătrân, sterp, slab și neputincios fiind, fi-va atât de bun și curtenitor cu soția lui încât să încuviințeze ca, în locul său, pe un altul mai înzestrat să-l lase?” Păstrând proporțiile, emanciparea personajului din roman este la fel de radicală. Deși la început se prezintă ca fiind o persoană timidă, spre sfârșit atitudinea ei frizează perversitatea.

Foarte interesantă este abordarea pe care o preferă autoarea pentru acest roman. Este scris integral la persona a II-a, în felul în care unii oameni le explică prietenilor ce se va întâmpla când vor merge în locuri în care ei au mai fost deja: „Mergi des la barul din Soho. Vrei să te retragi din lume, să te ghemuiești într-un colț, să te ascunzi de frivolitatea văratică ce plutește în aer și de rozul tentant al fetelor de pe străzi.” Romanul are o evoluție bizară. Dacă la început femeia care-și spune povestea prin intermediul „lecțiilor” ce țin loc de capitole, își iubește necondiționat soțul, nu-și dorește nimic altceva decât să trăiască cu el, evenimente care, după cum spuneam, au loc în cele mai multe relații, modifică aceste sentimente reușind să inducă incertitudinea în sentimentele care o animă. Nu este clar dacă își iubește sau își urăște soțul, dar este clar că ceva s-a schimbat atât de radical, încât oportunitatea unor aventuri de neimaginat cu puțin înainte devine practic motivație pentru asumarea unor riscuri enorme.

Un oarecare mister este inserat în roman chiar de la începutul acestuia, când este prezentat ca un manuscris trimis unui „Stimat domn” de către mama unei femei a cărei dispariție este considerată fie sinucidere, fie dispariție înscenată. Este o intrigă ce promite îndeajuns de mult încât, chiar nefiind pasionat de cărți polițiste, să mă fi lăsat atras de ea. Deși nu sunt pasionat nici de literatura erotică, până la urmă cartea mi-a oferit o experiență destul de plăcută. Este un roman ușor, de duminică, pe care oricine îl citește foarte repede. Cu toate astea, are o anumită profunzime, oferind o imagine destul de rar întâlnită în literatură asupra căsniciei dintre doi oameni care nu se potrivesc, în special din punct de vedere sexual.

Deși scris la persona a II-a și cu extrem de puține dialoguri, personajele – nu doar cel principal – sunt bine conturate, fiind vorba de caractere atât de diferite încât nu pot fi confundate. Acțiunea are coerență, având un singur fir epic, și nu prezintă foarte mari surprize. Practic este o descriere oarecum monotonă a unor evenimente deloc monotone.

În fapt, întreg romanul pare a nu fi decât o motivație pentru ca anumitor lucruri să li se spună pe nume: fidelitatea tratată cu infidelitate trebuie răzbunată prin infidelitate. Incertitudinea cu privire la fidelitatea partenerului poate naște infidelitate, atât timp cât partenerul este ținut în incertitudine la rândul lui. Și, cel mai important, escapadele erotice extraconjugale reprezintă cel mai sigur mod de a explora limitele sexualității.

  • Plusuri

    Un roman care se citește ușor și care, deși cam monoton, are un stil destul de inedit încât să țină viu interesul cititorului.

  • Minusuri

    Un roman mult dincolo de domeniul „eroticului”, Mireasa dezgolită are un limbaj ce poate fi considerat ca făcând parte din zona pornografică a literaturii.

  • Recomandari

    Cu mențiunea limbajului, recomand romanul Mireasa dezgolită celor pasionați de literatura erotică, și celor care o pot tolera și sunt interesați de lecturarea unui roman într-o scurtă vacanță sau într-un week-end.

Categorie: | Autor: | Editura:



Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro