Titlu: Nadja
Autor: A. Breton
Rating:
Editura: Polirom
Anul aparitiei: 2013
Traducere: Bogdan Ghiu
Numar pagini: 188
ISBN: 978-973-46-2434-8

„Ne oprim pe terasa unei cafenele din apropierea Gării de Nord. O privesc ceva mai atent. Ce poate să se întâmple atât de extraordinar în aceşti ochi? Ce oare se oglindeşte, întunecat de o disperare secretă şi în acelaşi timp iluminat de orgoliu, în ei? Aceasta e şi enigma pe care o conţine începutul de confesiune pe care, fără a mă întreba altceva, cu o încredere care ar putea (sau de fapt n-ar putea?) să fie nepotrivită, ea mi-o face.”

Cumpără titlul în engleză

Misterul unei întâlniri surprinzătoare declanşează în Breton fiorul necunoscutului. Fire neliniştită, în căutare de senzaţional, părintele suprarealismului se abandonează hazardului, cutreierând străzile fără grija unui plan făcut de acasă, bătând în lung şi în lat talciocurile, doar-doar o găsi un obiect ciobit, uitat şi reinventat prin mintea sa fremătătoare. Nadja este cea mai populară lucrare a lui A. Breton. Roman experimental, această lucrare îmbină fotografia cu relatările reci, neutre, „psihiatrice”. Subiectivitatea e fără îndoială trădată mai devreme sau mai târziu… prin confesiuni neaşteptate, prin regretul despărţirii, prin remuşcări şi prin meditaţii tardive legate de greşelile trecutului. Această operă literară nu este o pură ficţiune, fără consecinţe, făurită doar din dorinţa de a delecta. Ea ascunde ceva mai mult…

Grăuntele de adevăr din spatele literelor

Nadja a existat şi nu a existat. Personajul a fost în orice caz inspirat de o actriţă nevrotică, Leona Delcourt, o visătoare fără graniţe, a cărei poeticitate se dovedeşte prea delicată pentru a fi pe de-a-ntregul sănătoasă. Desenele fanteziste, mărturisirile din propria viaţă amoroasă, gesturile bruşte amintesc de un copil, dar A. Breton a văzut în capriciile acestei femei mai mult, a văzut o libertate de exprimare pe care el o anticipa în propria creaţie.

Leona a devenit Nadja, simbolul suprarealismului, stindardul noii revoluţii literare. Relaţia amoroasă dintre Breton şi Leona a durat doar 10 zile, în condiţiile în care Breton era căsătorit, dar momentele de revelaţie şi plictiseală au declanşat în autor o idee care va marca istoria literaturii mondiale: iubirea suprarealistă este instabilă, eterică şi plăcerile implicate într-o astfel de dragoste sunt fie rarefiate, fie nebuneşti, sfidând raţiunea.

După despărţirea bruscă de Leona, Breton a aflat că aceasta a fost internată la un spital de psihiatrie şi simţindu-se vinovat pentru suferinţa sufletească pe care i-a provocat-o, nu a mai încercat să o vadă niciodată, dar a adunat senzaţii, trăiri şi regrete, transformând-o în femeie-manuscris.

Ecouri

Acest roman nu poate lăsa indiferent pe nimeni. Pe de o parte, el e o piatră de temelie pentru literatura mondială a secolului XX, marcând trecerea la mişcarea de avangardă. Suprarealiştii români au gustat această lucrare, meditând şi cântărind dacă există şi în spaţiul românesc o astfel de expresie afectivă. Aşa s-a născut Zenobia a lui Gellu Naum. Pe de altă parte, Nadja, scris în perioada interbelică, în anii ’20, nu poate să mai comunice la fel de bine cu cititorul anului 2013. De aceea, traducătorul, Bogdan Ghiu, a inserat o sumedenie de note [132] pentru a facilita înţelegerea acestui text criptic, dar în orice caz, lectura e anevoioasă şi nu de puţine ori, simţi nevoia să arunci pe fereastră această confesiune, oricât de importantă s-ar fi dovedit ea în evoluţia ideilor literare. Nadja necesită răbdare şi deschidere către largile referinţe culturale, propuse de Breton: Freud, Rimbaud, P. Valery, G. Berkeley, G. Apollinaire, P. Eluard etc.

• Plusuri

  O carte-eveniment: prima traducere elaborată a acestui roman capital!!!

• Minusuri

  Se parcurge greu şi există episoade tranzitorii, nu întotdeauna foarte interesante.

• Recomandari

  Pentru pasionaţii care citesc literatură până noaptea târziu, pentru critici şi istorici literari, pentru cei interesaţi de fenomenul literar al suprarealismului, în final, pentru toţi cei care au trăit o iubire delirantă şi simt dorinţa să citească o mărturisire sensibilă.