Titlu: Subliminal. Cum ne determină inconştientul comportamentul
Autor: Leonard Mlodinow
Rating:
Editura: Humanitas
Anul aparitiei: 2013
Traducere: Doina Lică
Numar pagini: 321
ISBN: 978-973-50-4145-8

Inconştient, subconştient, conştient, a şti, a nu şti, raţional, iraţional... aşa pare să sune mantra gîndirii contemporane.

Cumpără titlul în engleză

În volumul său, Subliminal, Leonard Mlodinow face o sinteză a literaturii ştiinţifice referitoare la determinismul inconştient al comportamentului uman. Sigur că nu e vorba de inconştientul „fierbinte şi pasional” descris de Freud, ci de noul inconştient, unul ceva mai „prietenos”. După declinul interesului ştiinţific pentru noţiunea de inconştient, cel puţin în maniera în care a prezentat-o psihanaliza, părea că doar psihologii amatori mai cred în influenţa şi magia inconştientului. Cel puţin, pînă cînd cibernetica a ajuns mainstream, moment în care psihologia cognitivă a început să (re)descopere structurile şi funcţionarea gîndirii. Inconştientul din psihologia cognitivă a arătat că Freud nu se înşela accentuând importanţa proceselor ascunse, automate în viaţa psihică. Accentul cade însă în psihologia contemporană pe aspectele evoluţioniste ale acestor automatisme şi pe funcţia lor de adaptare. Pe scurt, e foarte bine să poţi purta o conversaţie despre filosofie sau să practici introspecţia, dar este esenţial să ai reflexele sănătoase pentru a putea evita un accident, un pericol sau pentru a interpreta limbajul nonverbal.

Volumul de faţă este o colecţie de rezultate ale cercetărilor privitoare la aspectele automate ale proceselor cognitive: cum ne selectăm partenerii, cum citim limbajul nonverbal, cum contactul vizual reprezintă raporturile de putere, cum ne păcălesc propriile credinţe. Fiind un volum de popularizare, cartea prezintă aceste date într-o manieră uşor de înţeles, păstrînd o densitate mare a informaţiei.

Aceleaşi mecanisme care ne ajută să supravieţuim, modelate de mii de ani de succes, sunt şi cele care generează erori de gândire şi percepţie. De exemplu, categorizarea este utilă pentru eficienţa gândirii, dar produce şi cele mai multe stereotipuri, clişee şi, în consecinţă, discriminare. În ciuda propriilor afirmaţii, facem presupuneri cu privire la caracterul oamenilor în funcţie de aspect şi luăm decizii în ceea ce îi priveşte pe baza felului în care ei arată. Cazul clasic este presupunerea - automată - că oamenii frumoşi sunt buni.

În cuvintele autorului: „Percepţia vizuală, memoria şi chiar emoţia sunt toate constructe, alcătuite dintr-un amestec de date brute, incomplete şi uneori contradictorii.” Felul cum înţelegem lumea nu este o fotografie a realităţii, ci o creaţie a ei, o poveste personală.

• Plusuri

  Informaţii de actualitate despre procesele automate ale gîndirii, prezentate intr-o manieră uşor de urmărit.

• Minusuri

  Lipseşte elementul de noutate, cel puţin pentru cei obişnuiţi cu noile descoperiri ale neuropsihologiei.

• Recomandari

  Partea cea mai bună constă în faptul că, odată conştientizate erorile de gîndire şi automatismele, mai pot fi frînate sau corectate.