Titlu: Ocolul zilei în optzeci de lumi
Autor: Julio Cortazar
Rating:
Anul aparitiei: 2014
Traducere: Marin Mălaicu Hondrari
Numar pagini: 340
ISBN: 978-606-710-031-0

Ocolul zilei în optzeci de lumi a fost inițial o colecție de povești, recenzii și articole, publicată pentru prima dată în două volume în 1967. Titlul, un joc de cuvinte inventat pornind de la romanul lui Jules Verne „Ocolul Pământului în optzeci de zile”, pregătește cititorul pentru ce va urma mai apoi în carte, făcând apel la imaginație și la sugestie, pornind de la lucruri știute dar prezentate sub o altă formă, dintr-un nou unghi.

Cartea aduce un omagiu influențelor literare ale lui Cortazar ca Luis Borges, muzicii jazz prin Louis Armstrong și Thelonious Monk, pisicii sale Theodor W. Adorno, artei moderne prin raportare la dadaism și suprarealism, trecerii timpului folosit ca temă în literatură, ficțiunii și realității care se împletesc și întretaie fără a se raporta la un traseu anume sau a urmări o finalitate precisă.

În esență, Ocolul zilei în optzeci de lumi ar putea fi rezultatul a ceea ce s-ar fi întâmplat dacă Cortazar ar fi căzut în vizuina ierpurelui care ducea spre Țara Minunilor, asta dacă Țara Minunilor ar fi existat într-o cuvă de mașină de spălat în care au fost puse la centrifugă ușoară realul și imaginarul pentru un rezultat fără delimitări clare între amestecul produs.

Varietatea temelor abordate și a stilului de a scrie aduc în atenția cititorului amplitudinea talentului lui Cortazar care poate să scrie ficțiune în ficțiune sau să relateze cu umor sau dureros de lucid aspecte din viața de zi cu zi. Astfel cartea ajunge să servească drept introducere sau retrospectivă pentru opera autorului.

„Se pare că cucul autoritar, cunoscut drept Dumnezeu, a suflat în coasta primului om ca să-i dea viață și spirit. Dacă în locul păsăruicii ar fi fost acolo Louis și ar fi suflat, omul ar fi ieșit mult mai bine. Cronologia, istoria și alte lanțuri cauzale sunt o nenorocire nesfârșită. O lume care ar fi început cu Picasso, în loc să se sfârșească odată cu el, ar fi fost o lume exclusiv pentru cronopi și ei și-ar face de cap pe la toate colțurile, iar Louis, cocoțat pe un stâlp de iluminat, ar cânta ore în șir, făcând să cadă din cer bucăți de stele din sirop de zmeură, spre deliciul copiilor și câinilor.”

Colecția de povestiri, recenzii de carte, fragmente autobiografice (îi făcea plăcere să cânte la trompetă) este ilustrată cu generozitate cu diverse fotografii și desene care vin fie în sprijinul scriiturii, fie să complice lucrurile și mai mult și să adâncească ambiguitatea deja creată.

Și tocmai acesta e farmecul lecturii – că nu există un traseu pe care să îl urmezi, nimic nu este sută la sută sigur iar dezordinea imaginației ajută individul să își creeze propria lume compusă din mintea și amintirile scriitorului.

În loc să încerce să controleze realitatea și să o forțeze să ia o formă anume, Cortazar preferă să se supună regulilor probabilităților, nu celor matematice ci celor prin care se simte inspirat de ceva anume – cărți, filme, viața de zi cu zi - și să-și tragă seva creatoare din combinațiile aleatoare rezultate în urma experiențelor sale.

Așa că dacă vă simțiți aventuroși și nu căutați rigoare și canoane litarare, Ocolul zilei în optzeci de lumi vă va gâdila plăcut imaginația.

• Plusuri

  Fragmentele autobiografice care arată bogăția vieții și a experiențelor lui Cortazar.

• Minusuri

  Imaginația autorului care împreună cu stilul de a scrie fac unele povestiri mai greu de urmărit, citit și înțeles.

• Recomandari

  Celor ce l-au citit deja pe Cortazar și își doresc o retrospectivă a operelor sale. Celor care nu l-au citit pe Cortazar și își doresc o prezentare a operelor sale.