bookblog.ro

O pagină din istoria religiilor

Scris de • 3 November 2012 • in categoria

Titlu: Buddhismul tantric
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2012
Traducere:
Numar pagini: 256
ISBN: 978-973-111-280-0
Cumpara cartea

Istoria religiilor a fost mereu una dintre pasiunile mele, ȋn ȋncercarea de a găsi un numitor comun, un crez, sau pur şi simplu o iluzie. M-am oprit de astă dată la buddhismul tantric, cu al său sistem de gândire nefamiliar nouă, europenilor. Ei bine, cartea lui Shashi Bhushan Dasgupta nu este pentru amatori; ea se citeşte şi se reciteşte cu creionul ȋn mână. Nu este o carte la ȋndemâna oricui, care să prezinte doar aspectele superficiale ale unui religii mai mult sau mai puţin diferită de a noastră. În cele 250 de pagini, găsim sisteme filosofice, religioase, termeni de specialitate, care ne fac să ne oprim din lectură şi să ne ȋntoarcem la adnotările noastre şi să căutăm uneori explicaţii suplimentare.

Ce este buddhismul tantric? Pentru a răspunde la această ȋntrebare, trebuie să ştim că buddhismul şi tantrismul ȋşi au propriile istorii independente, şi că primul dintre ele este divizat ȋn două şcoli: Hinayāna – cel clasic, al perioadei timpurii, şi Mahāyāna, numit şi ,,marele vehicul”, ,,cel mai ȋnalt principiu sau cea mai ȋnaltă realitate” (17) dezvoltat ȋntr-o perioadă târzie. Ceea ce caracterizează buddhismul Mahāyāna este spiritul toleranţei, prin care se asociază cu tantrismul.

Astfel, una dintre ideile ȋn jurul căruia se gravitează este că fiecare om este un potenţial Buddha, dar care ȋşi amână propria salvare şi nu acceptă nirvāna ,,până ce ȋntreaga lume a fiinţelor aflate ȋn suferinţă va fi salvată.” (19) Mai presus de propria persoană, ceea ce contează este binele celorlalţi. Indiferent de punctele de vedere uneori ȋn opoziţie, de şcolile cărora aparţin, cele două tind să pună accentul şi să fie ȋndreptate spre umanitate şi compasiune.

,,Dacă nu este făcut niciun bine faţă de ceilalţi,/Dacă niciun dar nu este făcut câtuşi de puţin,/Care este scopul tău ȋn această saṁsara?” (75)

O altă temă ocuerentă se ȋnvârte ȋn jurul realităţii. Omul, preocupat de suflet, de existenţa sau inexistenţa vieţii de după moarte, se ȋntreabă ce este real, aici şi dincolo. Într-un pronunţat amestec de idei, sunt prezentate diferite sisteme filosofice, ȋn care se afirmă pe de-o parte că singura realitate care există este cea concretă, sau, pe de cealaltă parte, ȋn alte gândiri, se crede că totul este o iluzie, iar lumea palpalpabilă este exclusă.

,,Padma-vajra spune, ȋn lucrarea sa Guhya-siddhi, ca ȋnţeleptul nu trebuie să se gândească la existenţă, ȋnsă el trebuie de asemenea să se descotorosească de ideea de non-existenţă. În conceperea existenţei el trebuie să admită permanenţa lucrurilor, iar concepţia non-existenţei implică nihilismul extrem.” (66)

Tantrismul este ,,preocupat ȋn primul rând de sādhanā sau strădania religioasă, şi nu de vreun sistem de filosofie abstractă”(11), punând accentul pe descifrarea naturii realităţii prin diferite practici esoterice, iar cel mai important studiu din scripturile buddhiste tantrice este reprezentat de ,,transformarea treptată a ideilor mahayaniste ȋntr-o teologie esoterică şi asocierea cu acestea a practicelor yogine esoterice.” (109) Ni se explică pe larg ce sunt dharmele, mudrele (gesturile), madrele (diagrame concentrice, cu semnificaţii specifice), şi mantrele (silabele şi cuvintele), despre şcolile buddhiste tantrice (Vajra-Yāna, Kālacakra-yāna, Sahaja-yāna), până ce se ajunge la Bodhicitta, ,,conştiinţa (citta) ca ȋnţelepciune perfectă (bodhi)” (121) şi Nirvana, ,,suprema beatitudine”, calmul, ieşirea din ciclul naşterii şi a morţii. ,,Este distrugerea a nimic, dobândirea a nimic, nu este nici anihilare, nici existenţă exterioară, nu este nici ceea ce este suprimat, nici ceea ce este produs.” (163)

În această filosofie şi-n aceste practici yogine esoterice, lucrurile pot fi duse până la extrem. Autorul, ȋntr-un stil rece, obiectiv, fără să trădeze propria opinie, nu omite să vorbească despre practicile sexo-yogine, justificate de mulţi printr-o etică ȋn idealism: ,,lumea nu are nici o bază obiectivă; tot ceea ce pare să existe la exterior nu este decât creaţia iluzorie a subiectului.” (220) Mai mult decât atât, se merge atât de departe ȋncât se afirmă că ,,un yogin este justificat să adopte orice femeie pentru scopul practicii sale, indiferent ȋn ce relaţie se află acesta cu el; ȋntrucât toate relaţiile umane sunt lipsite la bază de orice realitate obiectivă, ele sunt simple construcţii mentale ale oamenilor obişnuiţi. Mai mult, ȋn vârtejul fără de ȋnceput al naşterii şi morţii o mamă dintr-o viaţă poate deveni fiica din altă viaţă, iar aceasta din nou la rândul ei ajunge să fie soţie ȋn viaţa următoare; astfel nu există nicio diferenţă fundamentală ȋntre o femeie ca mamă, ca fiică, ori ca soţie, oricare dintre ele putând fi adoptată pentru scopul practicii Yoga.” (222-223)

Dacă nu v-am pierdut pâna aici, Buddhismul tantric este o carte dificilă, ce prezintă pe alocuri idei controversate, ca cea de sus, dar care descrie şi aspecte interesante din diferite religii ale Indiei, pornind de la noţiuni elementare şi mergând până la detalii ale unei lumi puţin cunoscute nouă.

  • Plusuri

    Minuţiozitatea, caracterul ştiinţific pe care-l are, obiectivitatea;

  • Minusuri

    Limbajul dificil;

  • Recomandari

    Dacă nu aţi mai parcurs o altă carte legată de buddhism, nu ȋncepeţi cu aceasta. Pentru cei care practică buddhismul, e una dintre cărţile care ar merita să le aibă ȋn casă. Celor interesaţi de istoria religilor

Categorie: | Autor: | Editura:



Acest articol are 1 COMENTARIU. Spune-ti parerea!

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro