Titlu: Secretele Verei Atkins
Autor: Sarah Helm
Rating:
Editura: Litera
Anul aparitiei: 2014
Traducere: Carmen Ion
Numar pagini: 640
ISBN: 978-606-741-176-8

Deși s-a născut în Galați și și-a trăit copilăria și o parte din tinerețe în România, Vera Atkins nu a fost tocmai o „româncă”. Atunci când a fost întrebată cum de s-a născut în Galați, ea a răspuns „Presupun că din cauză că mama se afla acolo la acel moment.” De fapt strămoșii ei din partea tatălui erau evrei germani, iar mama ei era englezoaică get beget. Pașaportul românesc i-a pus multe piedici și a fost de nenumărate ori pe punctul de a-i curma brusc cariera. Naturalizarea britanică a fost considerată drept cel mai mare succes al ei. În România nu mai are rude. Nu mai există – existau la momentul la care Sarah Helm a făcut investigațiile – decât prieteni, mulți dintre ei nefiind, nici ei de fapt, români.

Cumpără titlul în engleză

De asemenea, Vera Atkins nu a fost ceea ce este general acceptat drept spion. De fapt a fost coordonatorul și conducătorul de facto al SOE, Special Operations Executive, secția F, organizație care a parașutat, e adevărat, nenumărați spioni în teritoriile inamice pe perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Secția F, care se ocupa de spionii din Franța, a fost sub directa îndrumare a Verei Atkins. Muncă de spion – de fapt de detectiv – a dus mai mult după război atunci când a încercat să dea de urma agenților săi.

Mai mult decât faptul că Rezistența franceză a fost susținută de SOE și că la conducerea operativă a acestei organizații se afla misterioasa femeie ofițer, Vera Atkins, nu prea s-a știut mult timp. Au fost câteva cărți, au fost câteva filme, câteva documentare și articole în ziarele vremii, dar cam atât. Trebuia să fii interesat direct de SOE ca să afli ceva despre Vera Atkins. Abia spre sfârșitul secolului trecut informațiile au început să iasă la suprafață. Și în general erau pline de ranchiună, tributare unor prejudecăți absurde, dar în primul rând inexacte din cauza obsesiei Verei de a nu dezvălui prea multe despre ea și despre activitatea ei.

Secretele Verei Atkins este prima carte care prezintă faptele – cât de multe au putut fi adunate la momentul la care a fost scrisă - fără interpretări. Sarah Helm a pus accentul pe impresionanta muncă detectivistică pe care a dus-o Vera după război pentru a afla ce s-a întâmplat cu agenții secției F care nu s-au mai întors după eliberarea Franței. „Vera a părăsit Baker Street pe 8 Ianuarie 1946, având asupra ei o listă de 52 de agenți SOE dați dispăruți, majoritatea de la Secția F. 12 dintre agenții Secției F dați dispăruți erau femei. I se acordaseră 3 luni pentru a descoperi ce se întâmplase cu ei.”

Evident, trei luni sunt mult prea puține, așa încât termenul a trebuit să fie prelungit, și prelungit din nou, iar principala problemă pe care o avea Vera Atkins era să nu se descopere că, pe perioada când a fost adjunctul Secției F, era cetățean român, adică cetățean al unei națiuni dușmane. Mai ales că dezastrul total al misiunilor din Franța cu greu putea fi pus exclusiv pe seama neatenției, sau mai degrabă a prostiei agenților din Marea Britanie.

Povestea acestui dezastru ocupă o bună bucată din carte, lucru care îi face cinste autoarei. O adevărată muncă detectivistică a dus și ea, nu doar documentându-se din cărți și documente scrise, ci deplasându-se și pe teren, în Ucraina (partea bucovineană, unde Vera a copilărit), în Galați, în Germania, în Canada, pentru a reconstrui în primul rând viața Verei Atkins și în al doilea rând ce anume s-a întâmplat cu acele agente despre care Vera fie nu aflase, fie aflase dar preferase să nu împărtășească lumii cele aflate. Este incredibil cum reușește să pună cap la cap detaliile cu privire la dispariția agentei britanice de origine indiană Noor (Nora) Inayat Khan, dar și mai impresionant este felul în care reușește să scoată la lumină adevăratul mare secret al Verei, chiar și după ce, „la izbucnirea Războiului Rece (Jean Overton Fuller) conchisese că Vera era spion sovietic”. Absurditatea unora dintre aceste descoperiri cu privire la adevărata Vera Atkins nu i-a dat pace Sarei Helm, care s-a decis să afle adevăratul secret. Și a făcut-o, iar pentru acest lucru merită toată lauda.

Volumul de față este unul dintre cele mai reușite din colecția Bestseller a editurii Litera. Traducerea pe care o face Carmen Ion este exemplară. De mult caut o carte în această colecției care să nu fie tributară tentației de a traduce mot-a-mot expresiile englezești sau literal cuvinte care seamănă ca formă celor românești, dar nu au nici pe departe sensul din limba română. În volumul tradus de Carmen Ion nu pot găsi nici măcar un exemplu de acest tip, spre lauda dumneaei.

• Plusuri

  Documentarea incredibil de minuțioasă și tratarea cu detașare a problemelor cu care s-a confruntat autoarea, precum și reușita de a scoate la iveală adevăratul secret al Verei Atkins face din acest volum unul dintre cele mai reușite de acest gen. Este adevărat că acoperă doar o nișă a istoriei, dar această nișă aduce lumină în multe alte aspecte încă aflate în umbră ale istoriei celui de-al Doilea Război Mondial.

• Recomandari

  Ca de obicei când vine vorba despre colecția Bestseller a editurii Litera, recomand cartea de față celor interesați de interstițiile istoriei celui de-al Doilea Război Mondial. În lista celor interesați de acest volum s-ar putea număra și cei care au nevoie, moralmente, de o dovadă cum că și românii au fost excepționali în scrierea istoriei mondiale.