bookblog.ro

---

Biografii de scriitori – Rubrică nouă

Scris de • 25 April 2012 • in categoria Biografii de scriitori, Recomandari

Probabil că de multe ori ați fost curioși să aflați mai multe despre omul din spatele cărții, să știți de ce un autor a scris așa cum a scris. Tocmai pentru că avem o curiozitate comună astăzi inaugurăm o rubrică nou-nouță: Biografii de scriitori.

Vrem ca prin intermediul ei să vă oferim detalii și curiozități din viața unor scriitori importanți și să aflăm împreună ce le-a marcat opera. Odată cu noua rubrică îi spune bun venit unei colege la fel de fresh: Teodora. Teo va fi cea care vă va furniza lunar porția de biografie. Întâmpinați-o cum se cuvine: prin sugestii și comentarii ;)

 

Biografii de scriitori: Despre plăcerea de a citi Murakami

Spun mereu că îmi place Haruki Murakami şi că e scriitorul meu preferat. Întrebarea care urmează în majoritatea cazurilor este: ce gen de cărţi scrie? De parcă asta ar fi o trăsătură definitorie a unui romancier. Poate că este, dar eu întotdeauna mă blochez când trebuie să ofer un răspuns. "Scrie cărţi...interesante...", zic. "Poveşti care te trec dintr-o lume într-alta. Şi mai mereu cu tentă fantastică...e greu de explicat, ar trebui să citeşti ca să înţelegi...". Cred că unul din motivele pentru care îl citesc cu atâta plăcere e că nu pot să-l plasez într-o cutiuţă cu etichetă.

Cine este Haruki Murakami? Cunoscut pentru bestselleruri ca ”Pădure Norvegiană”, ”Kafka pe malul mării” sau mult promovata trilogie ”1Q84”, scriitorul japonez a fost printre preferații caselor de pariuri în 2011, ca și potențial câștigător al premiului Nobel pentru literatură.

De obicei, poveștile lui oscilează între două lumi, cea reală și cea fantastică. Uneori aceste lumi sunt complet separate, alteori există un punct de trecere, ca un portal, fie că e uşa unui hotel, fântâna din spatele casei sau o ieșire de pe autostradă. Măiestria stă în stilul de îmbinare a lumilor, a poveştilor şi a simbolurilor.

Cartea prin care eu l-am descoperit pe Murakami a fost ”Pădure Norvegiană”. Am aflat ulterior dintr-un interviu că este singurul lui roman 100% realist, o anomalie pe care nu intenționează să o repete. A fost un fel de experiment personal, prin care Murakami intenționa să afle dacă e în stare să scrie o poveste realistă. Întâmplător sau nu, a fost și prima lui creație ce a primit recunoaștere internațională.

Cu timpul, din dorința de afla mai multe despre persoana din spatele cărților, am ajuns să-l descopăr cu egală plăcere pe Murakami–omul. Povestea lui spune așa: pe vremea studenției nu credea că ”are ce-i trebuie” pentru a deveni scriitor și luase decizia de a se dedica unei alte pasiuni, muzica. Timp de 7 ani Murakami a fost proprietarul unui club de jazz din Tokyo, numit Peter Cat, de unde și amprenta muzicală din poveștile sale (pentru fani şi pasionaţi, pe site-ul oficial se află o listă de referinţe cu melodiile întâlnite în fiecare carte).

Decizia de a scrie a fost luată în anul 1978, la vârsta de 29 ani, în timpul unui...meci de baseball. Se pare că revelația s-a produs în momentul în care unul din jucători, Dave Hilton, a marcat o lovitură dublă. Murakami s-a apucat de lucru în aceeași noapte, iar un an mai târziu avea să-și lanseze primul roman, ”Ascultă cum cântă vântul”. Eu una sunt foarte bucuroasă că se afla pe stadionul Jingu în acea zi.

Dacă muzica și baseballul l-au pasionat pe Murakami încă din tinerețe, după ce și-a început cariera de scriitor a descoperit un nou hobby: alergatul. Am fost plăcut surprinsă când am aflat că odată cu noua ocupație, Haruki a adoptat o viață sănătoasă și disciplinată. Din stilul romanelor eu îi conturasem imaginea unui scriitor mai degrabă boem, dar am descoperit contrariul. Aleargă în medie 10 km pe zi, înoată, mănâncă sănătos. Se culcă în jur de 9 p.m. și se trezește zilnic la 4 a.m., moment din care se concentrează pe scris pentru 5-6 ore. Ce mi s-a părut impresionant este că de peste 20 de ani respectă cu strictețe această disciplină.

Alergatul s-a transformat în pasiune, obiectivul lui personal fiind să participe la cel puțin un maraton pe an. A fost în repetate rânduri la maratonul din Boston și la cel din New York, dar și la competiții de triatlon. Murakami scrie foarte frumos și sincer despre asta în "Autoportretul scriitorului ca alergător de cursă lungă".

Dacă aș putea, aș scrie o biografie a lui, pentru că sunt foarte multe lucruri de povestit – afecțiunea pentru pisici, nelipsite din nicio carte, afinitatea pentru cultura vestică, evidentă prin multitudinea de referințe, sau viziunea personală despre societatea japoneză prinsă într-un conflict de identitate după al doilea război mondial.

Data viitoare când mă întreabă cineva de ce îmi place Murakami, o să-l invit să citească acest text, poate se lămureşte un pic. Şi pune mâna pe o carte.

Teodora

P.S. Dacă vreți să aflați mai multe despre Haruki Murakami, internetul este plin de site-uri și articole, dar niște puncte bune de plecare ar fi site-ul oficial și acest articol din New York Times.

Sursa foto: http://www.exorcising-ghosts.co.uk/





Citeste cele 11 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. MissAnnie spune:

    Foarte buna ideea de a deschide aceasta rubrica. Mi-ar placea sa aflu mai multe despre Kate Morton (autoarea romanelor “Gradina uitata” si “Casa de la Riverton”),despre Gillian Flynn (“Obiecte ascutite”, “Locuri intunecate”), despre Janet Fitch (“Leandrul alb”), dar si despre Almudena Grandes (“Castele de carton”, “Varstele lui Lulu”). Mai sunt si alti autori despre care as vrea sa aflu mai multe, dar deocamdata ma rezum la acestia.

    raspunde

  2. roxana mocanu spune:

    ありがとうございます。

    Arigatou gozaimasu, Teodora!

    raspunde

  3. Teodora Graur spune:

    Multumesc pentru intampinarea calduroasa!
    Primesc cu drag sugestii de scriitori despre care ati vrea sa aflati mai multe.

    raspunde

  4. gxg spune:

    Interesant, Murakami e si unul dintre autorii mei contemporani preferați. Nu știam faza cu pisicile, o sa urmăresc mai atent pe viitor!

    raspunde

  5. Teodora Graur spune:

    La primele carti poate nu pare asa evident, dar pisicile sunt o constanta in romanele lui Murakami. Spunea intr-un interviu ca apar natural in poveste, fara ca el sa aiba o intentie speciala in acest sens. E pur si simplu iubitor de feline :) Cred ca in “Kafka pe malul marii” sunt cel mai usor de identificat (desi n-au o soarta prea buna in romanul asta).

    raspunde

  6. Anca spune:

    Ma bucur sa descopar acest articol, intrucat tocmai am terminat de citit Padurea Norvegiana, fara sa fi stiut nimic despre autor; foarte foarte interesant.

    raspunde

  7. Mihaela spune:

    Haruki Murakami este autorul meu preferat desi , asemenea Teodorei , nu as putea sa descriu cartile sale fara a parea putin ciudata . Cine ar vrea sa citeasca o carte despre Omul Oaie sau despre o pasare -arc ? Primul roman de-al sau , citit de mine ,este “Padurea norvegiana” si inca a ramas preferatul meu desi am citit si alte carti( “Cronica pasarii-arc”, “In cautarea oii fantastice”, “1Q84″,”Dans ,dans,dans”) .Oricum , dupa 2-3 romane deja anumite constante sunt mai mult decat evidente : afectiunea pentru pisici , muzica buna , faptul ca macar un personaj gateste bine ,prezenta unor personaje atipice ,adolescente minore si multe altele .

    raspunde

  8. This is excellent article, thank you for the share! This is what I am looking for, hope in future you will continue sharing such an superb work.

    raspunde

  9. Thank you for posting such a great article! I found your website perfect for my needs. It contains wonderful and helpful posts. Keep up the good work!. Thank you for this wonderful Article!

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Copyright ©2011 Bookblog.ro