bookblog.ro

---

Jurnal de carantină: ce cărți a citit Iulia

Scris de • 18 May 2020 • in categoria Jurnal de carantină, Recomandari

#StămAcasăȘiCitim a fost unul dintre hasthagurile definitorii ale perioadei de la 15 martie încoace; zeci și zeci de prieteni din lista mea de Facebook l-au folosit până la tocirea virtuală. Mulți au ales să citească și cu voce tare, pentru copii, la invitația librăriilor, bibliotecilor, sau din proprie inițiativă. Am citit până și eu câteva pagini foarte antrenante din volumul 18 al seriei „Pisicile războinice” (Editura ALL – Galaxia Copiilor), pe care am avut încântarea să îl traduc.

Modelul meu de lectură ante-COVID-19 a fost puternic afectat de programul absolut haotic, în mijlocul căruia încă funcționez. Dacă înainte îmi permiteam să aleg mai spontan și profitam de eventualele momente de respiro să citesc pe ici, pe colo, și să continui cu ce mă prindea, schimbarea a fost, în cazul meu, de ordinul disciplinei. Mai precis, pentru mine, hashtagul a fost #StămAcasăȘiCitim cu un scop și cu sens.

„Pe pământ suntem strălucitori o clipă” de Ocean Vuong

Am acceptat cu mare bucurie invitația editurii Storia Books de a modera un club de lectură online, pe zoom (așa cum se întâmplă, în plină pandemie, majoritatea evenimentelor din viața noastră); am fost chiar mai încântată când am aflat care va fi prima carte discutată, pentru că mărturisesc că o evitasem până atunci. Explicația este simplă: așa cum afirm sus și tare, pe la toate colțurile internetului, eu nu citesc poezie.

Prin urmare, am evitat „Pe pământ suntem strălucitori o clipă” fiindcă aveam impresia că, fiind romanul de debut al unui poet, va fi un soi de poem în proză, cu vers alb și profund metaforic, ori eu sunt înclinată – de obicei și mai ales în perioada asta – să citesc rapid, să fac să zboare paginile, să înghesui cărți și autori noi într-un timp rarefiat, supus unei presiuni continue.

Nu regret nimic.

Romanul lui Ocean Vuong, așa cum confirma și una dintre participantele la clubul de lectură Storia Book Quest, este un poem. Inevitabil, (con)formația tânărului autor multi-premiat și susținut de burse de prestigiu transpare dintre pagini. Dar asta nu m-a supărat defel, ci iată că am pus mâna, din nou, pe creion și pe marcajele colorate, fiindcă pe aproape fiecare pagină am găsit un fragment demn de recitit și de reținut. Practic, „Pe pământ suntem strălucitori o clipă” este o carte pe care trebuie să o citiți (și) cu voce tare, o scrisoare cu accente autobiografice adresate unei mamei vietnameze care nu cunoaște limba engleză, un poem direct și dur, poleit o foiță diafană de sensibilitate – despre identitate, despre migrație și despre război.

„Salem’s Lot” de Stephen King & „Cimitirul animalelor”  de Stephen King

Tot datorită unui club de carte inițiat la începutul anului și mutat în mediul online după instituirea stării de urgență, recitesc în fiecare lună minim o carte a Regelui. Pentru cei care (încă) nu știu, eu mă declar adeptă absolută a lui Stephen King, iar printre cărțile pe care le recomand oricând se numără neapărat minim 2-3 dintre capodoperele sale.

Împreună cu alți fani participanți, am decis să împărțim cărțile în perioade, așa cum ne-au dus pe noi capul și expertiza. Astfel, asigurăm succesiunea lecturilor fără să ne contrazicem și ajungem, până la urmă, să citim și ce evitasem sau poate ratasem, fără vreun motiv. Așa am ajuns să recitesc două dintre romanele mele preferate publicate de King: „Salem’s Lot” (reinventarea legendei lui Dracula, spun criticii; eu prefer să cred că este un mediu care explică minunat funcționarea unei comunități și viața dintr-o zonă semi-rurală americană, marcată de influențe diverse și de o istorie recentă zbuciumată) și „Cimitirul animalelor” (o poveste despre suferință și despre temerile multora dintre noi, dar și despre gesturile extreme pe care ajung să le facă oamenii când pierd ce au mai drag pe lume; o poveste în care autorul a spart tiparele anterioare, care evitau copiii în chip de victime – subiect considerat chiar tabu).

„Fluviul de ceață” de Valerio Varesi

Iar pentru că am și înregistrat un episod de podcast în care am stat de vorbă cu traducătorul său, George Arion Jr., nu pot să nu menționez romanul lui Valerio Varesi. Este adevărat că îl citisem deja la începutul anului, când, de altfel, l-am purtat cu mine în prima călătorie din 2020 (pe atunci, nu știam că va fi și printre ultimele), în Italia sa natală, însă în partea opusă a hărții. Acțiunea „Fluviului de ceață” se întâmplă în regiunea Padului, o regiune marcată de un pitoresc fermecător, care te atrage fără să-ți dai seama și te trezești ascultând foșnetul lăstărișului și ciulind urechea să prinzi șuieratul barjelor. Acolo, într-o comunitate izolată din motive naturale (și nu doar), traiul relativ monoton al oamenilor între două vârste este zdruncinat de două evenimente succesive: dispariția unui bătrân transportator pe râu și sinuciderea fratelui acestuia.

Inspectorul Soneri, un personaj pe care îl vom reîntâlni, pentru că mi s-a șoptit că nu ar fi singurul roman al lui Varesi care apare la Crime Scene Press, este o adevărată apariție, înscriindu-se fără drept de apel în galeria detectivilor aparte din ficțiunea de gen. Soneri adoră mâncarea bună, cu gust de acasă, și femeile frumoase, cu personalitate – așa cum putem deduce foarte curând. Este trimis să investigheze situația și se trezește în mijlocul unui caier atât de încurcat, încât doar cu suficient „combustibil” general de tocănița cu carne de măgăriță și vinurile italiene îl poate descâlci.

Pe lista imediată a lecturilor mele „de pandemie” se mai numără „Simpatizantul” de Viet Thanh Nguyen care m-a prins de la primele pagini, și „Vegetariana” de Han Kang pe care am „ratat-o” imediat după apariție și simt nevoia să recuperez.

Iar dacă ați remarcat un model vietnamez în listă, nu este o întâmplare: „Pe pământ suntem strălucitori o clipă” mi-a stârnit apetitul pentru autorii cu origini vietnameze și sunt fascinată să descopăr, pagină cu pagină, aspecte inedite ale acestor scriitori.





Acest articol are 1 COMENTARIU. Spune-ti parerea!

  1. Rodica Gavril spune:

    Ce pot spune? Ca de obicei, Iulia se dovedește un mic ”guru” în privința lecturilor recomandate, indiferent de perioada în care se fac acestea, dar cu atât mai mult în această dificilă, pe care o parcurgem, și când avem nevoie de cărți puternice, care să ne susțină.
    Am citit doar ”Pe pământ suntem strălucitori o clipă!” de Ocean Vuong, sunt perfect de acord cu prezentarea făcută și sunt convinsă că celelalte sunt la fel de bine documentate.
    Deci, nu pot să fac decât așa cum spune ea – voi căuta și voi citi toate cărțile!

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Copyright ©2011 Bookblog.ro