bookblog.ro

---

Un loc plăcut şi numai al lor

Scris de • 9 April 2008 • in categoria SF/Fantasy

Autor: Peter Beagle
Rating: Peter Beagle - Un loc plăcut şi numai al lor rating - recenzii carti

Peter Beagle - Un loc plăcut şi numai al lor - recenzie carti Peter Beagle este un nume asociat în mare parte de către cititorii de literatură fantasy cu romanul The Last Unicorn - considerat ca fiind unul din primele 10 romane fantasy scrise vreodată, pe care însă nu l-am citit, prima mea întâlnire cu acest autor fiind prin romanul de faţă (aşadar va trebui să îi credeţi pe cuvânt).

Un loc plăcut şi numai al lor este primul său roman, iar faptul că a devenit în scurt timp un clasic al genului fantasy contemporan este într-adevăr un lucru de apreciat, mai ales datorită faptului că Beagle a scris cartea la doar 19 ani.

Povestea începe cu un corb rău de gură, cel care aduce mâncare domnului Rebeck, un farmacist care trăieşte în acelaşi cimitir de aproape douăzeci de ani. Motivul pentru care se află aici este teama faţă de lumea celor vii. Singura companie a domnului Rebeck (cu excepţia corbului guraliv) sunt spiritele celor morţi, cu care converseaza înainte acestea să dispară pentru totdeauna, o dată ce uită cum era să fii viu. Două dintre acestea sunt stafiile Laurei şi a lui Michael, care se întâlnesc în cimitirul domnului Rebeck pentru a realiza ceva ce nu au reuşit să facă în timpul vieţii.

Ar mai fi şi doamna Klapper, văduva care se întâlneşte cu domnul Rebeck în drumul ei către mormântul soţului. Apariţia doamnei Klapper va da peste cap lumea ascunsă şi liniştită a domnului Rebeck.

Cele două perechi de personaje sunt văzute antitetic pe parcursul romanului, domnul Rebeck se ascunde de viaţă pe când doamna Klapper se teme de moarte, iar Michael şi Laura - deşi au avut amândoi parte de un sfârşit ciudat, privesc viaţa de apoi în moduri diferite: Michael încearcă cu disperare metode împotriva uitării trecutului, pe când Laura încearcă să părăsească mai repede lumea cimitirului. Dialogurile lor despre viaţă, despre lumea exterioară şi despre dragoste le vor demonstra că nu sunt atât de diferiţi pe cât par, prin trecutul lor, speranţele şi ambiţiile lor.

Peter Beagle face o treabă grozavă cu delimitarea şi conturarea personajelor. Naraţiunea se deschide lent, prin veştile lumii exterioare aduse de corb încetul cu încetul şi continuă prin interferenţele acestei lumi în viaţa domnului Rebeck. Chiar dacă este uneori tristă, povestea duce către un final optimist pentru ambele lumi. Povestea de dragoste este una originala faţă de orice altă poveste de dragoste (cel puţin din câte am citit). Dialogurile, deşi uşor artificiale pe alocuri, susţin câteva idei şi simboluri interesante despre viaţă şi despre relaţiile inter-umane. Corbul (al cărui umor negru îmi aminteşte de stilul lui Neil Gaiman) este mai mult decât o punte între lumea cimitirului şi cea exterioară. Este o legătură între lumea celor vii şi a celor trecuţi în nefiinţă. Este o punte între poveste şi cititor, întreaga istorie parcă fiind văzută prin ochii săi negri.

Scrisă de Alin Gogan





Citeste cele 7 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. Ovidiu Miron spune:

    Din trecut trebuie sa tragem invatamintele care se impun.

    Putem fi mereu tineri daca ne pastram spiritul tanar. Putem face asta printr-o continua dorinta de a invata, de a progresa. Acest lucru ne va insoti si atunci cand nu vom mai fi.

    Felicitari pentru recenzie, Aline! :)

    raspunde

  2. Anca R spune:

    Este una dintre cele mai triste carti pe care le-am citit si, in acelasi timp, una dintre cele mai pline de speranta.

    Nu prea il citisem pe Gaiman cand am citit “Un loc placut si numai al lor”, dar acum pot sa spun ca, intr-adevar, corbul lui Peter Beagle imi aminteste de cel din “Zei americani”.

    raspunde

  3. Ovidiu Miron spune:

    Speranta bate intotdeauna tristetea :) .

    raspunde

  4. Ameer spune:

    Nici nu stiam ca a scris’o la 19 ani (wooow). Mie mi’a placut foarte mult si nu mi s’a parut trista – cel mult bittersweet – pentru ca, pana la urma, nu e niciodata prea tarziu sa gasesti ce cauti. Sau ce nici macar nu cauti :D

    raspunde

  5. Raluca spune:

    O carte care m-a tinut lipita de ea pana la ultima pagina. O poveste trista dar care isi redobandeste speranta prin iubire.

    raspunde

  6. Pingback: Tomata cu scufiţă » Blog Archive » Un loc placut si numai al lor

  7. andrei spune:

    eu cred ca nu voi uita cartea asta vreodata

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Copyright ©2011 Bookblog.ro