bookblog.ro

---

Ubik

Scris de • 8 March 2010 • in categoria Altele

Phillip K. Dick
202 pagini
Editura Doubleday
Publicat prima dată în 1969
ISBN: 978-0-57507-921-2

"Eu sunt viu, voi sunteţi morţi."

Ubik este una dintre cele mai greu de înţeles cărţi pe care le-am citit vreodată. Universul descris de Philip K. Dick este atât de diferit de oricare altul, fie el SF sau nu, încat dureaza o vreme până te obişnuieşti cu neobişnuitul şi reuşeşti să prinzi firul poveştii. Întregul univers al romanelor lui Dick este conturat diferit, iar Ubik este un nod de complexitate şi ambiguitate. Spun "greu de înţeles", dar nu vreau să spun greu de citit sau de urmărit, ci numai original, inspirat, altfel. Comparaţia care îmi vine în minte este cea cu Garcia Marquez. Este la fel de "altfel".

Delicateţea personajelor, reacţiile lor neobişnuite pentru o minte normală, atmosfera de permanentă neclaritate şi suspiciune, fuga dintr-un plan existenţial în altul, echilibrul precar dintre "vii" şi "morţi", legătura lor cu totul neobişnuită şi anxiogenă, toate te duc cu gândul la curtea unui spital de boli mintale dintr-un univers paralel. Scriitura lui Dick se bazează pe o serie de temeri inconştiente, general umane: posibilitatea de a fi urmărit ("citit" de telepaţi), nesiguranţa, teama permanentă de linia fină dintre viaţă şi moarte; ca să le enumerăm numai pe cele prezente in "Ubik".

Posibilitatea de a schimba trecutul, câmpurile psi, combaterea intruziunii venite din partea esperilor, inerţialii (acei oameni care pot combate acţiunile telepaţilor) şi criogenia sunt câteva dintre ideile pe care le propune "Ubik".

Personajele lui Dick sunt întotdeauna oameni normali, cu care te identifici uşor, nu atât datorită experienţelor prin care trec, unice şi excentrice, întâmplări ale unui univers SF, ci mai mult datorită unor subtile "defecte de fabricaţie". Fie că e vorba de dependenţă (ca în "Substanta "M"), de trăsături de caracter mai puţin demne de un erou principal, ca de pildă disponibilitatea de a ucide pentru bani (ca în "Vânătorul de recompense"), sau de lipsa unei direcţii în viaţă, fin ascunsă sub pretextul unui joc logic dintr-un ziar (ca în "Timpul dezarticulat"), personajele lui sunt întotdeauna profund umane, mânate de propriul interes şi constrânse de vinovăţia generată de societate. "The core of my writing is not art but truth" (Ceea ce scriu eu este, în esenţă, adevăr, nu artă.).

Joe Chip, personajul central din "Ubik", nu face nici el notă discordantă. E angajat al unei firme de inerţiali şi se ocupă cu testarea câmpurilor psi, e în permanentă întârziere cu plata facturilor şi are probleme cu banii, cu băutura şi cu somniferele. Atunci când este rugat să o testeze pe o tânără capabilă să schimbe trecutul, el se vede nevoit să negocieze cu uşa propriului apartament, pentru că nu are suficienţi bani ca să o deschidă.

În paralel îl cunoaştem pe Glen Runciter, şeful lui Joe, cel căruia îi aparţine memorabila replică de la începutul acestui articol. Pus în faţa dispariţiei celui mai bun telepat din lume, care e angajat al unei firme concurente, Runciter se sfătuieşte cu soţia sa decedată, întrebând-o ce se poate face. Câmpul de comunicare al Elei este însă invadat de un tânăr pe nume Jory, care are mai multă forţă decât soţia lui Runciter şi care se plictiseşte în suspensia activă a semi-vietii.

Angajaţi de un om de afaceri pentru a-i proteja aparatura de pe lună, Runciter, Joe şi alţi câţiva pleacă în misiune şi sunt surprinşi de o explozie. Runciter e singurul ucis, sau cel putin aşa suntem lăsaţi să credem. Aflăm ulterior, din mesajele trimise de Runciter prin intermediul etichetelor, graffitti-urilor etc, că Joe şi ceilalţi sunt prinşi în semi-viaţă.

Treptat, lumea din jurul lor se năruie, revenind într-un trecut din ce în ce mai puţin tehnologizat. În acelaşi timp, mesajele venite din partea lui Runciter le sugerează să folosească "ubik", o substanţă care îi poate proteja de entropie. Desigur, această substanţă este o metaforă pentru Dumnezeu şi e una dintre cele mai frumoase şi mai derutante aspecte ale romanului, fiindcă mesajele sunt criptice, ambigue, seamănă într-o măsură cu experienţa de a încerca să citeşti ceva în vis şi, prins de efortul de a descifra sensul mesajelor, se poate să pierzi subînţelesul care le leagă.

Finalul romanului poate crea confuzie cititorului poate prea obişnuit cu veşnicele filme americane, dornic de un happy-end clar, concis, concret. Runciter, presupusul "viu", găseşte în buzunar o monedă cu chipul lui Joe Chip. "Şi ăsta era doar începutul..." e fraza de final a romanului, care ne lasă nemulţumiţi, dacă facem parte dintre aceia care se aşteaptă ca finalul să fie final şi nu "doar un alt început". Pentru aceia dintre noi care au un grad mai mare de toleranţă la frustrare, aceasta este încheierea perfectă pentru un roman de natura lui Ubik.

de Andreea Radu





Citeste cele 5 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. Pingback: Blog simplu…de aITist… » Oscar sau 8 Martie ?

  2. Pingback: Bookblog sci-fi! « Filthy Keyboard

  3. dreamingjewel spune:

    O sugestie: poate că ar fi bine să nu spui atât de explicit cum se termină cartea despre care scrii, ci doar să avertizezi că nu e genul de final clar sau că e frustrant etc. Sunt persoane care probabil că nu au citit încă Ubik şi e păcat să le strici surpriza. Sigur, o carte solidă nu se bazează numai pe surprize, un scriitor ambiţios scrie pentru a fi recitit şi atunci trebuie să ofere şi altceva decât răsturnări de situaţie şi neprevăzut, dar chiar şi aşa…
    Altminteri, spor la treabă şi cât mai multe lecturi mişto!

    raspunde

  4. Andreea spune:

    Multumesc pentru comentariu, am notat sugestia ta si o sa tin cont de ea. :)

    raspunde

  5. marin spune:

    Nu prea am inteles cartea, dar cred ca imi place SF. De asta am citit-o pana la sfarsit. Comentariul tau ma lumineaza putin. Si pentru asta iti multumesc din starea mea de semiviata. Daca stii cumva o farmacie ce comercializeaza UBIK iti multumesc anticipat. Daca nu ma multumesc cu crema care se gaseste din belsug la noi.

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Copyright ©2011 Bookblog.ro