Un eveniment editorial:  „Treisprezece”

De la Trenul de noapte n-a mai apărut o carte de proză tematică semnată de autori contemporani dedicați genului. Volumul a ieșit zilele astea de sub tipar la Litera, în colecția Biblioteca de Proză Contemporană.

Treisprezece scriitori semnează povestiri în registru fantastic, abordând varii teme, de  la hibridul monstruos la granița labilă dintre viață și moarte ori la condiția de fantomă prinsă între lumi. Străzi, orașe halucinante, studenți înainte de examen ori copii prinși într-o realitate iluzorie. Nu lipsesc nici dialogurile peste timp: o replică inteligentă dată lui Gogol, un mesaj trimis lui Saramago, o despărțire de Kafka.

Unii dintre autori au scris mai multe povestiri, alții au spus totul într-o singură poveste. Cei treisprezece prozatori sunt (în ordinea apariției în volum): Pavel Nedelcu, Bogdan Răileanu, Iulia Micu, Lucian Mîndruță, Mihai Ene, Cosmin Leucuța, Doina Ruști, Tudor Ganea, Alexandru Trușcă, Mihail Victus, Octavian Soviany, Iulia Pană, Radu Găvan.

„Cu texte care explorează registre diverse ale fantasticului, de la rescriere parodică la mit, creștinism medieval, viață de după moarte și supranatural gogolian, Treisprezece nu poate decât să trezească și să mențină cu ușurință atenția cititorului.” Andreea Apostu

Salamandre de Liviu G. Stan

În colecția Biblioteca de Proză Contemporană, de la Editura Litera, a apărut recent un nou roman, Salamandre de Liviu G. Stan. Experiment epic, cu patru personaje, câte unul pentru fiecare anotimp, romanul aduce un mesaj puternic și un mod insolit de a lega cele patru povești. E un roman alert, cu miză existențială, așa cum remarcă Mihai Ene în mini-prefața cărții.

„Ieșite parcă din mantaua unui Gog contemporan, personajele din Salamandre dezvoltă psihologii care trec ușor în zona patologicului, de la chirurgul genial, dar brutal, și până la arhitectul care participă la reconstrucția unui Cotroceni fantast.” (Mihai Ene)

Liviu G. STAN
Prozator și jurnalist (n. 8 martie, 1987), a publicat romanele Sânge de pasăre pe haine (2014), Casele vor uita (2016), Filip Manakis: o poveste europeană (2019). Naturalețea epică și originalitatea construcției sunt două dintre calitățile prozei sale. Are și un volum de versuri Yima, (2008), dar și o bogată activitate de jurnalist cultural.