Luni, 12 octombrie, începând cu ora 18.30, pe pagina de Facebook a Librăriei La Două Bufnițe, scriitorul maghiar György Dragomán va intra în dialog cu Ildikó Gábos-Foarţă, traducătoarea celui mai recent volum al său apărut în limba română, Corul leilor (colecția „Biblioteca Polirom”, 2020), și scriitorul și criticul literar Marius Chivu.

Pagina de Facebook a eventului: https://www.facebook.com/events/271055400706977

Unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori maghiari contemporani, György Dragomán este autorul bestsellerului Regele alb (Polirom 2008, 2017), care a fost distins în Ungaria cu premiile Tibor Déry şi Sándor Márai şi a fost tradus în peste 30 de limbi, în prezent existând şi un proiect de ecranizare a cărţii în Marea Britanie.

După ce a publicat câteva romane importante, iată-l pe Dragomán revenind la proza scurtă, pe care o scrie din adolescenţă. Corul leilor este o selecţie de prima mână din rodul a nu mai puţin de treisprezece ani de creaţie. Ceea ce insuflă viaţă povestirilor este ritmul lor, protagoniştii învingându-şi prin muzică temerile, doliul, suferinţele din dragoste, aleanul.

În fiecare frază pulsează muzica, răsună jazzul, baladele latino, heavy metalul barbar sau valsurile nobile şi sentimentale, duduie manelele şi popul coreean, bătăile inimii se amplifică, paşii în alergare bat darabana pe pavajul de piatră. În povestirea ce dă titlul volumului, râsul bunicului care-şi consolează nepotul face obiectele ce se odihnesc în sertarele comodei să se cutremure, dând naştere unei polifonii, de parcă toate capetele de leu ce o împodobesc s-ar fi apucat să mârâie în cor. Lumea este privită din multiple puncte de vedere, iar în povestiri monologhează când un băiat sau o fetiţă, când o femeie sau un bărbat în toată firea. Fiecare cântă pe vocea lui, dar toate cântecele au un izvor comun: pasiunea şi curajul de a fi – precum şi o rafinată, dulce melancolie.

„Acest volum de proză scurtă este cu adevărat o carte a curajului, ce explorează posibilităţile confruntării. În dificila competiţie, protagoniştii sunt susţinuţi de muzică, fie ca solişti, fie ca simple voci din cor. Puterea muzicii îi ajută atât pe ei, cât şi pe cititori să creadă într-un happy-end.” (Bárka)