Romanele lui Marc Levy au acea capacitate de a face orice cititor să se îndrăgostească de ele. Autorul te poartă printr-un amestec de thriller și romance, introducând nuanțe amuzante și pasaje încărcate de suspans, astfel încât poveștile lui te cuceresc definitiv, chiar dacă în mod normal preferințele tale se îndreaptă spre alte genuri literare. Romanul Și dacă aș mai trăi o dată nu face excepție. În ciuda suspansului și a elementelor ce amintesc de cărțile polițiste, este totuși o lectură relaxantă, perfectă pentru zilele în care vrei să uiți de lumea din jur și să te adâncești într-o poveste captivantă care să te lase cu un zâmbet larg la final. [Citeste tot Articolul]
”Alice, în tine sunt două vieţi. Cea pe care o cunoşti şi o alta, care te aşteaptă de multă vreme” [Citeste tot Articolul]
Te-ai trezit vreodată în faţa biroului privind pe geam, crezând că ceea ce trăieşti acum, deşi are un anume sens, e de-a dreptul plictisitor şi cumva te dezgustă?
[Citeste tot Articolul]
Nu e plăcut să înțelegi că dragostea durează trei ani; este ca o scamatorie ratată sau ca țârâitul deșteptătorului în toiul unui vis erotic. Dar trebuie să spulberi minciuna despre dragostea eternă, baza societății noastre, făuritoarea nenorocirii oamenilor.
[Citeste tot Articolul]
A fotografia înseamnă a dezvălui ceea ce nu se ştie. -Jean Hector
Gilles Hector, personajul principal din "Sărutări de cinema", este eroul unui volum cu 41 de capitole în care o poveste franţuzească a reuşit să obţină Premiul Femina în 2007. Cartea a apărut în cadrul colecţiei Fiction Connection la Editura Trei la Bucureşti, în 2008. Autorul ei, cunoscut ca romancier şi jurnalist, s-a născut în Franţa în 1960 şi în prezent este director la cotidianul Le Monde.
Având izul Senei şi măreţia catedralei Notre-Dame din Paris, lectura descoperă cititorului o dramă a unui tânăr avocat care îşi caută mama printre starurile de cinema ale timpului. Chiar el, Gilles Hector, spune că "Nu ştiu nimic despre originile mele. M-am născut la Paris, din mamă necunoscută, iar tatăl meu fotografia eroinele din filme. Cu puţin înainte să moară, mi-a mărturisit că existenţa mea se datora unui sărut de cinema."
[Citeste tot Articolul]
(ediţia în limba engleză)
Dragostea durează trei ani. Sau cel puţin aşa susţine Beigbeder în aşa numitul (anti)tratat de iubire modernă.
Având pe alocuri aerul unui tratat, forma finală este aceea a confesiunilor unui tânăr cinic, dezorientat cu privire la ceea ce îi poate oferi viaţa. Parafrazându-l pe Stendhal, personajul Marc consideră că petrecerile i-au fost date omului ca să ascundă gândurile. Astfel că romanul debutează cu imaginea lui Marc, un bărbat de 30 de ani, monden, care îşi serbează divorţul. Deşi căsătorit din iubire, el repetă povestea părinţilor săi, despărţindu-se la doar trei ani de relaţie, formulând în felul acesta teoria sus-numită sau, în varianta extinsă: În primul an cumperi mobila. În al doilea an muţi mobila. În al treilea an împarţi mobila. Conform lui, când realizezi cursul acesta al lucrurilor, rămâne să-ţi formulezi crezul următor şi să mergi înainte: 1. Fericirea nu există; 2. Dragostea este imposibilă; 3. Nimic nu este grav. [Citeste tot Articolul]
Copyright ©2011 Bookblog.ro