Gen: Epic

Specie: Roman realist psihologic

Temă:  Tema abordată în romanul de față este condiția tragică a intelectualului ardelean aflat în postura de combatant împotriva propriului său neam, pe fondul evocării Primului Război Mondial. În cadrul acestei teme se distinge, în special, ideea uciderii, aparent justificată de contextul războiului, dar care poate genera o vină mistuitoare în conștiința individuală. Tema a fost explorată de către Liviu Rebreanu atât în nuvelă, cât și în roman. Această problematică a fost abordată de autor mai întâi în nuvela „Catastrofa”, iar mai apoi a fost dezvoltată în romanul de față.

Problematică: Romanul „Pădurea spânzuraților” caută să stabilească rolul moralității, precum și locul acesteia în contextui războiului. Pentru Bologa, protagonistul, războiul nu justifică execuțiile pe care este silit să le facă în numele victoriei militare. Și alte întrebări îl macină pe Bologa. Este, oare, iubirea față de o femeie (Ilonka) compatibilă moral cu cea a unui credincios față de Dumnezeu? Dar credința și dragostea față de patrie? În final, acesta primește un răspuns mulțumitor doar referitor la prima întrebare (din partea preotului), cea de-a doua fiind clarificată de propria lui conștiință prin sinuciderea sub forma dezertării de partea armatei române.

Subiect: Romanul începe cu anticiparea executării prin spânzurare a sublocotenentului ceh Svoboda, din armata austro‑ungară, pe frontul rusesc al Primului Război Mondial. Locotenentul Apostol Bologa, protagonistul romanului, apare imediat după această scenă. De faţă este şi căpitanul Otto Klapka (ceh), ofiţer în rezervă mobilizat, de meserie avocat. Căpitanul îi prezintă lui Bologa fapta condamnatului. Apostol îl aude pe acesta spunându‑i preotului că vrea să moară mai repede, apoi rămâne marcat profund de privirea omului. După execuție, Bologa este bântuit de remușcări.

Bologa s-a logodit cu fiica unui avocat pe nume Domşa. Din nefericire, izbucnește războiul, iar Marta, soția lui, manifestă o slăbiciune pentru activitățile militare. Apostol se înrolează ca voluntar, în ciuda opoziţiei familiei sale.

În plin război, Bologa primește o scrisoare din partea mamei sale, care îi relatează neliniștile sale privind comportamentul Martei. Tot în scrisoarea mamei sale, Apostol află că protopopul Groza a fost închis din cauză că ținuse discursuri patriotice românilor, sfătuindu-i să nu-și lepede „limba strămoșească și credința în Dumnezeu”.

Căpitanul Klapka îi dezvăluie locotenentului faptul că plănuise o tentativă de dezertare pe frontul italian, dar a renunţat, de teamă, în ultimul moment, iar de camarazii cu care pregătise dezertarea se lepădase după ce aceștia fuseseră prinși. În spatele acestei decizii stătuse dorința de a-și revedea familia. Bologa află de la Klapka că divizia lor urma a fi mutată pe frontul cu România. Se hotărăşte, așadar, să se prezinte la raport generalului de divizie, solicitând mutarea pe un alt front decât cel românesc. Generalul realizează care sunt, de fapt, motivele pentru care Bologa cere toate acestea, și îl acuză de „gânduri criminale”. În timp ce pregătea propria dezertare, se declanşează un atac, iar el este rănit de explozia unui obuz.

Cartea a doua îl înfățișează pe Bologa după patru luni de spitalizare, timp în care reconsiderase acțiunile sale dezertoare. Ajunsese în aceeaşi cameră de spital cu Varga, vechiul său prieten. Cei doi se întorc cu trenul la regiment, iar Apostol declară că nu va ezita să treacă de partea alor săi.

Bologa se îndrăgostește de o țărăncuță de origine maghiară, Ilona, care îl fermecase mai mult decât și-ar fi dorit. Acesta îi face o vizită părintelui Constantin Boteanu, căruia i se confesează asupra tulburării sale sufleteşti şi asupra intenţiei de a dezerta la români.

Apostol se îmbolnăvește, iar Ilona îl îngrijește de bunăvoie. Din cauza stării sale precare, locotenentul primește un concediu medical de o lună și se întoarce acasă. Acolo se desparte de Marta, căreia îi făcea curte un ofițer. În timpul acestui haos, Bologa regăsește credința și se întoarce pe front cu convingerea că se simte însoţit de Dumnezeu şi că pretutindeni se află oameni dornici de iubire.

Cartea a treia începe cu întoarcerea lui Bologa în satul Lunca, unde Ilona îl aștepta. În noaptea de dinaintea Învierii, chemată de Apostol, Ilona merge în camera lui, după slujbă, pentru ca dragostea lor să se materializeze, în sfârșit. Bologa merge apoi la preotul Boteanu, spre a i se confesa despre lupta sa pentru şi a‑l întreba dacă iubirea pentru o femeie se include în iubirea pentru Dumnezeu, iar răspunsul preotului va fi afirmativ. Nu după mult timp, Apostol o cere de soție pe Ilona tatălui său care, în ciuda diferențelor dintre cei doi, acceptă cererea locotenentului. Luând masa cu Ilona şi cu tatăl ei, Apostol află de la acesta despre executarea ţăranilor acuzaţi de spionaj: un ungur și doi români.

Bologa este chemat de urgenţă la generalul Karg. Pe drum vede sătenii spânzuraţi, cu priviri ce îi reamintesc de cea a cehului Svoboda, la a cărui execuţie asistase. Ajuns la destinație, locotenentul află că urmează să fie numit judecător al Curţii Marţiale. Urmau să fie judecaţi doisprezece români.

La Lunca, Ilona îl aștepta şi se oferă, intuindu‑i dorinţele primejdioase, să îl însoţească spre a-i arăta un drum sigur. Apostol, însă, o refuză, iar locotenentul nimereşte pe cărarea bătută de patrule, unde este descoperit de ofiţerul maghiar, care îl arestează.

Cartea a patra îl înfățișează pe Apostol în arest, unde Varga îl cercetează, amintindu-i cu regret de amenințările din tren. În drum către cartierul diviziei, Bologa se întâlnește cu Klapka, care acceptă, îngrozit, să-l apere la proces.

Înainte de a porni către execuție, preotul Boteanu, chemat să îl asiste, îi spune locotenentului că acesta îndeplinise porunca dată lor de tatăl lui pe când erau copii („Niciodată să nu uitaţi că sunteţi români!”). Este condus de soldaţi cu făclii în mâini, iar Ilona plânge în hohote. Klapka izbucneşte într‑un plâns nestăpânit. În final, Apostol îşi pune singur ştreangul, așteptând moartea inevitabilă. După înlăturarea scaunului, Rebreanu descrie cum privirile „îi zburau, nerăbdătoare, spre strălucirea cerească” a luceafărului ce vestea răsăritul.

Conflict: Pe fondul conflictului militar apare conflictul interior al lui Apostol Bologa, care nu reușește să se elibereze de imaginea grotescă a oamenilor spânzurați de copaci. De aici provine și titlul romanului, care surprinde perfect atât peisajul exterior, cât și ceea ce se petrece în sufletul protagonistului. Asemeni unui om rătăcit în pădure, dezorientat, care zărește copaci oriunde s-ar uita, locotenentul Bologa nu se poate elibera de imaginea spânzuraților, care îl urmărește pretutindeni. În conștiința lui Apostol Bologa se desfășoară și alte conflicte, precedate de incertitudini. Astfel, protagonistul își pune întrebări privind compatibilitatea dintre tipurile de dragoste pe care le simte.

Personaje: Apostol Bologa, Otto Klapka, Varga, Gross, Cervenco, Meyer, Petre, generalul Karg, Paul Vidor, Ilona, Constantin Boteanu, Maria Bologa, protopopul Groza, Domșa, Marta Domșa, Alexandru Pălăgieșu

Moduri de expunere: narațiunea, dialogul, descrierea

Perspectiva narativă: Perspectiva narativă este heterodiegetică, narațiunea fiind realizată la persoana a treia. Autorul este extradiegetic, neidentificându-se cu personajului implicat. Tiparul narativ este, deci, cel auctorial cu focalizare internă – fixă, naratorul cunoscând atât cât se presupune că știe și personajul central. Procedeul lui Rebreanu se caracterizează prin a nara „ceea ce personajele înseși văd și simt”, iar perceperea lumii interbelice românești se face din perspectiva unuia dintre actori.

Particularități: Liviu Rebreanu este deopotrivă autorul primului roman obiectiv („Ion”) și al celui dintâi roman de analiză psihologică („Pădurea spânzuraților”) din literatura română. Publicat pentru prima dată în anul 1922, romanul „Pădurea spânzuraților” realizează primul studiu al unui caz de conștiință, utilizând ca pretext motivul războiului.

Mai multe detalii despre această operă, dar și ajutor pentru examenul de Bacalaureat găsești accesând site-ul liceunet.ro sau Bacalaureat 2017.