bookblog.ro

„Pădurea spânzuraților” de Liviu Rebreanu

Gen: Epic

Specie: Roman realist psihologic

Temă:  Tema abordată în romanul de față este condiția tragică a intelectualului ardelean aflat în postura de combatant împotriva propriului său neam, pe fondul evocării Primului Război Mondial. În cadrul acestei teme se distinge, în special, ideea uciderii, aparent justificată de contextul războiului, dar care poate genera o vină mistuitoare în conștiința individuală. Tema a fost explorată de către Liviu Rebreanu atât în nuvelă, cât și în roman. Această problematică a fost abordată de autor mai întâi în nuvela „Catastrofa”, iar mai apoi a fost dezvoltată în romanul de față. [Citeste tot Articolul]

Acest articol are 1 COMENTARIU. Spune-ti parerea!

Recenzie pentru Bac: „Moromeții” de Marin Preda

Rating:

Gen: Epic

Specie: Roman postbelic, realist și obiectiv

Temă: Fiind o operă complexă, temele romanului sunt multiple, iar pe lângă cea rurală sunt abordate și teme precum cea a familiei sau a crizei comunicării. Ilie Moromete, personaj principal în romanul „Moromeții”, reprezintă țăranul care trăiește într-o perioadă istorică în schimbare, viața sa fiind influențată de modificările care apar în satul tradițional din acea perioadă. Fiind un personaj tipic pentru pătura socială a țărănimii, Ilie Moromete adoptă mentalitatea țărănească din vremea aceea: ignoră importanța școlii și pune accentul pe ceea ce asigură traiul familiei și îi dă respect în colectivitate, pământul. Prin urmare, tradiția de a munci pământul trebuie respectată cu strictețe, în detrimentul preocupării școlare. De asemenea, a altă temă abordată este cea a familiei. Întrucât întreaga familie este subordonată tatălui, Ilie Moromete, acesta fiind prezentat încă de la început ca „stând deasupra tuturor”, „Moromeții” poate fi considerat un roman de familie. [Citeste tot Articolul]

Spune-ti parerea!

Recenzii pentru Bac – „Patul lui Procust” de Camil Petrescu

Gen: Epic

Specie: Roman modern, subiectiv, de analiză psihologică

Tema: Romanul de față are drept temă centrală drama intelectualului motivat de ideea  atingerii absolutului atât în dragoste, cât și în societate, unde acesta urmărește menținerea propriei demnități. Relațiile romantice și profesionale dintre personajele operei funcționează asemeni unui pat al lui Procust, în cadrul căruia nimeni nu se simte liber să-și exprime sentimentele. Personajele fie au impresia, fie conștientizează că le sunt impuse limite. Cel mai ilustrativ exemplu este cel al lui Fred Vasilescu, personaj care era liber (contrar lui Ladima) să-și trăiască povestea de iubire alături de doamna T., dar sabotează de unul singur relația, temându-se de pierderea propriei identități. Ladima este constrâns profesional și ideologic de către publicația unde lucra, simțindu-și mereu personalitatea și opiniile ciopârțite, asemeni exemplului mitologic din titlul romanului. [Citeste tot Articolul]

Citeste cele 2 COMENTARII si spune-ti parerea!

„Luceafărul” de Mihai Eminescu

Rating:

Gen literar: genul liric și epic (întrucât opera este un poem)

Specie literară:   poem

Curent literar:   romantism

Tema și viziunea despre lume: Tema centrală a poemului „Luceafărul” constă în condiția omului de geniu, precum și modul de raportare al acestuia la lumea înconjurătoare, la problema dragostei și a cunoașterii. Iubirea se regăsește în dublă ipostază: cea cosmică (între Hyperion și fata de împărat) și cea terestră (între Cătălin și Cătălina, care dobândește, dintr-o dată, un nume pământean, nemaifiind identificată doar în funcție de statutul social). Viziunea despre lume gravitează în jurul relației omului de geniu cu societatea în care există. Această viziune este predominant romantică, ceea ce se observă prin alternarea planului terestru cu cel cosmic, motivele literare și tema aleasă. Cu toate acestea, ea conține și elemente clasice, precum simetria poemului și echilibrul compozițional al acestuia. [Citeste tot Articolul]

Acest articol are 1 COMENTARIU. Spune-ti parerea!

„Iona” de Marin Sorescu

Rating:

Gen: dramatic

 Specie:  tragedie, parabolă dramatică

Tragedia este o specie a genului dramatic care prezintă personaje puternice, angajate în lupta existențială cu un destin potrivnic sau chiar cu propriile sentimente, conflictu central fiind adesea unul interior. Acest conflict se soluționează, de regulă, cu înfrângerea sau moartea eroului.

Parabola este o povestire de tip alegoric ce conține idei legate de chestiunea moralității ori a religiei. [Citeste tot Articolul]

Acest articol are 1 COMENTARIU. Spune-ti parerea!

„Aci sosi pe vremuri” de Ion Pillat

Genul literar: Genul liric

Curent literar: tradiționalism, curent literar apărut în perioada interbelică, ale cărui principii sunt promovate de revista „Gândirea”, lansată în 1921. Printre principalele caracteristici se numără: accentuarea importanţei ortodoxismului, văzut drept latura esenţială a spiritualităţii româneṣti; promovarea istoriei, folclorului ṣi universului rural, surse de inspiraţie fundamentale pentru tradiţionaliṣti; recuperarea ṣi susţinerea valorilor tradiţionale; izolarea faţă de Occident ṣi respingerea oricăror influenţe străine, percepute ca fiind dăunătoare specificului naţional; elogierea trecutului, aflat, de cele mai multe ori, în contradicţie cu prezentul; prezentarea complexităţii sufletului ţărănesc. [Citeste tot Articolul]

Spune-ti parerea!

Viziunea critică a lui Eugen Lovinescu

Context istoric: începutul secolului XX, confruntarea dintre junimişti, sămănătorişti şi influenţele şcolilor străine de literatură, 1900-1937

Schiţă biografică: Eugen Lovinescu a fost un critic literar ilustru, pasionat de studiile clasice, profesor de latină al liceului „Matei Basarab” din Bucureşti. Nu a reuşit să urce mai sus de postul de profesor de liceu, rivalul său cel mai aprig fiind printre alţii Garabet Ibrăileanu. Adolescent retras, de o inflexibilitate morală uimitoare, Eugen Lovinescu a găsit încă din tinereţe pasiunea mistuitoare de a scrie, de a comenta şi de a se găsi pe sine însuşi în observaţiile asupra operelor altora. Şi-a dat doctoratul în Franţa, sub supravegherea lui E. Faguet şi a scris febril, cu o etică a muncii greu egalată de alt critic român. Are volume de critică, memorialistică, beletristică. A organizat şedinţele cenaclului „Sburătorul” şi a condus revista omonimă, promovând talente şi intuind viitoarele stele ale literaturii contemporane lui. A scris două mari lucrări de sinteză: „Istoria civilizaţiei române moderne” şi „Istoria literaturii române contemporane”, prin care a introdus teorii seducătoare, de o mare ascuţime polemică, despre evoluţia culturii autohtone. Nu tot timpul s-a bucurat de aprobarea cercurilor culturale bucureştene, fiind numit cu maliţiozitate „marele eunuc al literelor româneşti”, „subtilul şi subtiletul critic”. [Citeste tot Articolul]

Citeste cele 4 COMENTARII si spune-ti parerea!

Copyright ©2011 Bookblog.ro