bookblog.ro

---

Fata cu cercel de perla

Scris de • 28 August 2006 • in categoria Altele, Laura Magureanu

Autor: Tracy Chevalier
Rating:

Tracy Chevalier Fata cu cercel de perlaRomanul "Fata cu cercel de perla" apartinand autoarei Tracy Chevalier poate fi asemuit cu un tablou profund si incantator. Tesand o frumoasa fictiune, aceasta compune o poveste cu parfum de realitate, care te transpune, intr-un alt timp si o alta tara, fara sa simti ca te desprinzi de spatiul tau temporal si terestru. Creatia este o povestire inventata, brodata pe misterul ce inconjoara un celebru tablou din patrimoniul cultural al nordicilor, intitulat "Fata cu cercel de perla". Pictura apartine pictorului olandez Johannes Vermeer, iar creatia in cauza si-a capatat o reputatie aparte fiind cunoscuta si sub denumirea de "Monalisa Nordului".

Intr-un limbaj simplu, fara inflorituri, autoarea isi asuma rolul unei tinere slujnice cu constitutie sufleteasca deosebita ce nimereste, intamplator, in casa celebrului pictor. Prin relatarea la persoana intai, Tracy Chevalier il pune pe cititor in legatura directa cu resorturile intime ale sufletului tinerei care descopera o lume aparte in atelierul lui Vermeer. Ceea ce pentru ceilalti membri ai familiei este un teritoriu interzis in care se accede numai cu acordul expres al artistului se transforma pentru slujnica cea tanara intr-un univers tainic si fascinant in care poate deveni ceea ce simte cu adevarat ca este.

Particularitarile secrete ale fetei nu scapa ochiului format de pictor care decide sa o imortalizeze pe panza sa cu riscul de a scandaliza familia. Pe parcursul desavarsirii capodoperei, intre model si pictor se infiripa o poveste tacuta de iubire. Prezenta fetei in atelierul pictorului vine ca o completare discreta a potentei artistului. Desi ramasa anonima, ea devine nemuritoare datorita penelului de indragostit.

Romanul "Fata cu cercel de perla" este o pledoarie pentru frumos, pentru estetic, pentru posibilitatea existentei sentimentelor in stare pura. Pentru tanara slujnica, crearea tabloului este cheia catre o lume ravnita, dar la care nu va accede niciodata in viata ei de muritoare. Prin pozitia ei sociala, ea este condamnata sa apara in ochii celorlalti ca o oricare alta, insa pentru Vermeer, ea este muza si modelul in stare de perfectiune.

Felul in care este relatata povestea tabloului face cu adevarat cinste scriitoarei. Dintr-o poveste imaginata, Tracy Chevalier reuseste sa creeze un autentic document estetic. Consider ca aceasta carte nu poate merita mai putin de punctajul maxim pentru ca este, pur si simplu, fara cusur. Nici un moment, cititorul nu poate pune la indoiala adevarul nascut din fictiune, nu exista nici o bresa care sa ne faca sa vedem panza cruda sub culorile intense care zugravesc o emotionanta poveste de iubire.

Reviewer: Laura Magureanu





Citeste cele 9 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. lore spune:

    c pot sa spun…e intr-adevar impresionanta povestea..zilele trecute am vazut si ecranizarea acesteia…felicitari;) :*

    raspunde

  2. celis spune:

    Filmul ete un miracol.Urmarindu-l ai impresia ca traiesti acele timpuri, in acele locuri de basm.Intrepretarea este deosebita, actorii parca sunt veniti din acele timpuri.O insiruire de tablouri vii , cu parfum de odinioara.

    raspunde

  3. alina_v spune:

    Sa vezi in sufletul unei persoane ceea ce altii nu vad..ce poate fi mai frumos..a privi dincolo de ”ambalaje”doar puritatea…

    raspunde

  4. eexergy spune:

    Din pacate nimeni nu cunoaste amanuntele dintre Griet si Vermeer … asa ca totul ramine la stadiul de pura fictiune.

    raspunde

  5. Corina spune:

    ”poveste tacuta de iubire”- mi se pare cam mult pentru a descrie relatia.

    raspunde

  6. luiza spune:

    mi se pare putin exagerata povestea, mi-a sunat a literatura ieftina…………

    raspunde

  7. Raluca spune:

    Mie nu mi-a placut cartea. Mi s-a parut literatura buna de citit in metrou, intre doua statii. Subiectul este interesant si foarte ofertant iar din el se puteau scoate multe. Cartea e oarecum fara sens. E o redare simplista a unor evenimente, aproape ca un rezumat, totul schematic si nu se desprinde la final nici o concluzie. Nu transmite nimic. Resorturile psihologice ale personajelor raman in umbra. Personajele sunt insuficient schitate. Nu ajungi sa empatizezi nici cu Griet, nici cu sotia lui Vermeer iar cu pictorul cu atat mai putin. La final cartea mi-a lasat un sentiment de goliciune, ca un mar – pe dinafara frumos iar in interior gaunos!
    Nu o recomand.

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Copyright ©2011 Bookblog.ro