Cartea copilăriei voastre
Scris de Raluca Alexe • 30 July 2010 • in categoria Anunturi
Acum câteva zile vă povesteam, în cadrul unei campanii organizate de OTP Bank, despre o carte care mi-a marcat în mod semnificativ copilăria, Coliba unchiului Tom. Ne-ar plăcea însă să ştim şi ce cărţi v-au influenţat pe voi şi în ce fel. Fie că v-a cucerit clasele primare, fie pe cele gimnaziale, lăsaţi-ne un comentariu acolo sau mai jos, în care să ne spuneţi povestea cărţii copilăriei voastre.
Avem deja trei povestitori, haideţi să mai trezim câteva amintiri frumoase :) .
Citeste cele 28 COMENTARII si spune-ti parerea!
-
cristian.sirb spune:
În Adevărul de joi, un subtitlu idiot ne anunță că ”tinerii nu mai citesc pe hârtie decât foarte puțin”. Ceea ce nu e adevărat, din mai multe motive. Eu cred, mai degrabă că Adevărul voia să afirme că tinerii nu mai citesc, punct, ceea ce poate fi contrazis oricând, numai privind atent în jur. Nici în ruptul capului nu cred că fenomenul e-books sau i-pad e atât de răspândit la noi sau în lume! Nu accept că lectorii înfometați, împătimiți s-au mutat deja acolo, în domeniul ”e”. Acolo s-au mutat mai întâi eternii snobi, cei care nu-s sănătoși la cap până nu se joacă cu noul gadget scos pe piață. Oamenii-afiș.
-
rodica spune:
Cred ca ziarele anunta si mult prea multe “neadevaruri”, convenabile trustului, pentru a vinde editia.Ar vrea ca tinerii sa fie si cititi si performanti la 10-12 ore de munca pe zi ?!Pfui…Acum ii bombardeaza cu toate prostiile si mai vor si o generatie culta ? Cu ce? Cum?Cu o societate de consum neasezata pe baze normale? Cand si biserica se vrea un Mall ?( vezi Catedreala Mantuirii neamului )Tinerii repereaza instinctiv cand ceva nu este la locul sau.Asadar nici LECTURA nu prea mai este la ea acasa,dar nu mereu si nu e cazul tuturor.Asadar subtitlul este idiot :))cum ca tinerii nu ar mai citi pe hartie…decat foarte putin.Sa repuna societatea romaneasca pe o cale fireasca si sa vezi atunci pofta de lectura cum apare !
-
cristian.sirb spune:
Nu îi înțeleg pe cei care se închină la i-Poade și i-Pade, nu le înțeleg teoria cum că o lume grăbită citește mai comod sau mai repede de pe suport electronic. Le urez o viață fără baterii. :)
-
rodica spune:
http://www.scribd.com/doc/11609771/SaintExupery-Micul-Print
„Vulpea tacea si se uita la micul print.
– Te rog, imblanzeste-ma! spuse.
– Cu cea mai mare bucurie, zise micul print, dar nu prea am timp. Trebuie sa-mi gasesc prietenii si mai am atat de multe de cunoscut!
– Omul poate cunoaste cu adevarat doar lucrurile pe care le imblanzeste, raspunse vulpea. Oamenii nu au timp sa cunoasca ceva cu adevarat. Ei cumpara lucruri gata facute de la negustori. Dar cum negustori de prieteni nu exista, oamenii nu au prieteni adevarati. Daca vrei sa-ti fiu prieten, imblanzeste-ma!
– Bine, bine, dar cum? intreba micul print.
E nevoie de foarte multa rabdare, ii raspunse vulpea. Intai sa te asezi la o distanta considerabila de mine, acolo, in iarba. Eu te voi privi cu coada ochiului, iar tu nu vei scoate o vorba. Vorba da nastere doar neintelegerilor, dar in fiecare zi poti sa te asezi putin mai aproape…”Nu cred ca este o carte pentru copii.Trebuie un minim de maturitate in gandire si simtire …dar este o carte minunata!
-
Stef spune:
Pasiunea mea pentru citit s-a aprins abia acum 2 ani, pe la 16 ani. Si cand am inceput sa descopar cartile nu stiam de ce sa ma apuc mai intai si mi-am dat seama cat de mult am pierdut.
Dar imi amintesc din copilarie ca am citit si mi-au placut “Black Beauty” de Anna Sewell si “Heidi, fetita muntilor” de Johanna Spyri (astea 2 le-am citit pentru ca aveau coperta interesanta si erau subtirele) -
Raluca spune:
O carte care mi-a marcat copilăria a fost Singur pe lume de Hector Malot. Ştiu că eram a V-a şi o primisem la sfârşit de an şcolar. Şi pot spune că m-a influenţat la modul că m-a făcut să vreau să citesc mai multe cărţi(la vârsta aceea eram foarte anti-citit)
-
Amena spune:
Aaaa, pe vremea cand inca se mai ofereau carti (si frumoasa!) la festivitatea de premiere; ce frumos era!
-
-
Lys spune:
Dintotdeauna am iubit cartile. Nici nu mai stiu cate au trecut prin fata ochilor mei…oricum, se numara si “Coliba unchiului Tom” care m-a impresionat, ca de altfel si multe altele…doar pe moment. Le uitam repede, pentru ca urmau altele si altele.
O carte mi-a ramas in minte, nu numai pentru ca mi-a placut in mod deosebit ci mai mult…pentru ca, in comparatie cu ceilalti de varsta mea, 10 – 11 ani, am reusit sa o duc “la bun sfarsit”: “Fratii Jderi” a lui Sadoveanu….:) -
Marilena spune:
Eu am scris cateva carti si la articolul tau anterior cu Coliba unchiului Tom. Dar acelea erau cartile de gimnaziu. Daca e sa vorbim de copilarie am citit cu placere si infiorare povestioarele din Printesa Fluture (pacat ca autoarea, Iulia Hasdeu, a murit atat de tanara) stiu si acum poeziile Elenei Farago, sau cele din Baba Iarna intra-n sat a Otiliei Cazimir, Basmele lui Willhem Hauf, Muc cel Mic si desigur basmele clasice. Imi amintesc si de benzile desenate ale cartii Zambiti, va rog! a Luciei Olteanu cu desenele Liviei Rusz, eram absolut topita dupa Cocofifi si Mac (Raluca, e o carte de acum 35 de ani!).Sunt foarte multe, dar m-au coplesit amintirile.
-
irina spune:
A mea e o carte de colectie, care e nu numai cartea copilariei, ci si a restului vietii – o carte-sursa, i-as zice – Antologia Inocentei sau Cele 12 luni ale visului, conceputa de regretatul Iordan Chimet. In ordinea ei de idei, obsesiile copilariei sunt multe – Alice, desigur, Edward Lear, Micul print, Peter Pan, Printul fericit, Povestea fara sfarsit – intr-o ordine aleatorie, fiindca e greu sa fac o ierarhie. Carti de ras si de plans, de iubit fara limita si de dat mai departe. Abia astept :) .
-
Pingback: bookblog (bookblog)
-
Pingback: camelcutza (Camelcutza)
-
Pingback: licuriciulorb (Licuriciul Orb)
-
Anca spune:
Vrajitorul din Oz. L.F. Baum. Am citit cartea de 8-10 ori, in primii patru ani de scoala. Astazi, inca imi este dor de ea.. Cred ca a fost unul dintre cele mai fascinante lucruri ale copilariei mele. E una dintre putinele carti pe care nu le pot privi cu ochi critic, despre care pur si simplu nu pot vorbi..
-
Mihaela C spune:
“Elevul Dima dintr’a 7-a” Am citit-o in clasa a 8-a.
De atunci m-a apucat febra cartilor. -
rodica spune:
Da, apropo de Elevul Dima …ca orice fruct interzis este mult mai gustat ;)) Acum ideea este perimata , vremurile sunt de alta factura, tinerii de asemenea. Ne-ar rade in nas noua generatie …Internetul, tehnologia a modificat lumea. Nu se stie cat in bine sau in rau.
-
Dee A spune:
Cartea care mi-a placut cel mai mult in copilarie a fost “Singur pe lume” de Hector Malot.Am recomandat-o tuturor prietenilor mei pe atunci si o recomand si acum copiilor.Alta carte care a fost pe sufletul copilariei mele a fost “Heidi, fetita muntilor” de Johanna Spyri, o carte aleasa in graba de pe rafturile librariei dar de care imi amintesc si acum
-
Claudia spune:
Dorinta mea de a citi s-a declansat imediat ce am deschis “Micul print”. Aceasta a fost prima carte citita in adevaratul sens al cuvantului, dupa alte cateva basme si “Amintirile” lui Creanga, pe care doar mi-am aruncat ochii. Deci, da, Antoine de Saint-Exupery mi-a marcat si mie copilaria! Mai sunt, de asemenea, si “Singur pe lume”, “Cuore”, “Povestea fara sfarsit”.
-
Alina spune:
Prima poezie pe care o recitam, mandra, pe la 4 ani a fost “Mama lui Stefan cel mare”, a urmat apoi regretul ca greierasul cel lenes trebuie sa moara in fiecare toamna ;)), apoi povestea lui “Zdreanta, cel cu ochii de faianta”…Primele amintiri legata de aventura in care sunt inca ancorata… Apoi au urmat basmele culese de Petre Ispirescu, “Capra cu trei iezi” a lui Creanga cand abia descifram primele litere… Pastelurile lui Alecsandri, imaginea iernii lui Cosbuc… Abia apoi am cunoscut basmele lui Andersen, “Motanul incaltat” al lui Perrault si “Hansel si Gretel” scrisa de fratii Grimm…De asemenea, “Cuore, inima de copil”, m-a marcat, m-a fascinat, dar odata ce am incheiat-o nu as mai reciti-o niciodata…Au urmat alte si alte carti, dar ceea ce a contat a fost inceputul, care a aprins acel “dor fara satiu” spre lectura…
-
emilian spune:
Winetou de Karl May. O execelenta carte pentru baieti si nu numai. Din clasa a v-a pana prin a 9 a am citit-o in fiecare an cel putin o data. Am recitit-o cu placere si acum vreo doi ani. Trecusera vreo 24 de ani de la prima citire.
-
Bia spune:
Cartea care mi-a marcat copilaria a fost “Singur pe lume” de Hector Malot…Imi aduc aminte ca am plans citind! Ramane una dintre cele mai frumoase carti citite.
-
claudia spune:
cartea copilariei mele, Rădăcini – Alex Haley. Mai târziu când s-a difuzat serialul, îmi amintesc, am fost foarte dezamagită pentru că n-a respectat întocmai firul povestirii. ocazie cu care am învăţat că filmul oricât de bun nu poate înlocui plăcerea, emoţia lecturii. ;)
-
irina spune:
Prima carte pe care am citit-o, a fost Toiagul ciobanesc de Helen Kay – povestea copilariei lui Constantin Brancusi. Exista un mit care spune ca ciobanasii se transforma in mari artisti. Constantin Brancusi este acel mit.
-
Bianca spune:
În copilărie citeam multe poezii, mă atrăgeau, îmi plăcea pe multe să le și memorez, apoi prin clasa a II am avut parte de prima mea lectură serioasă “Soacra cu 3 nurori” și am continuat astfel cu poveștile și povestirile lui Creangă, apoi cu Basmele lui Ispirescu etc. Nu am fost genul de copil ce adormea cu Povestile nemuritoare la cap, dar țin minte că pe la 9 ani m-a fascinat Vrăjitorul din OZ și de aceea susțin că acea carte a fost cartea copilăriei mele.
rodica spune:
1 August 2010 | 6:16 pm
Buna, imi place tema aceasta mai ales ca multa lume se plange ca nu se mai citeste ca pe vremuri.Poate ca e adevarat, dar poate se citeste altfel.Omul, romanul s-a schimbat dupa ’89 ! I s-a schimbat viata, mediul, valorile ,totul aproape.Si ,la targurile de carte, totusi vine lumea.Cumpara mai putin,nu stiu ,insa cartea ramane un eveniment.
Eu am copilarit cu “biblioteca”,fie ea de la scoala, fie de acasa.Cartea copilariei mele????Nu as putea sa spun asa ceva.Sunt mai multe carti.Jane Eyre, La rascruce de vanturi, Oliver Twist, Marile sperante si altele.Nu mai spun de basme!!!!Ele(titlurile astea) au facut debutul si astfel am incepand sa apreciez lectura ,cu Fratii Grimm si Povesti nemuritoare, 1001 de nopti, deh.
Copilaria este relativ lunga in timp….Generatia mea chiar avea TIMP pentru citit .Programul la TV nu era prea generos ;))