bookblog.ro

---

Fragment: Numele tău și alte erezii de Ilincea Bernea

Scris de • 14 June 2017 • in categoria Noi aparitii, Recomandari

Nume: Numele tău și alte erezii

Autor: Ilinca Bernea

Editura: Polirom

Colecția: EGO Proză

Data apariției: Mai 2017

Format: 130x200

Tip coperta: Brosată

Numar pagini: 360

ISBN: 978-973-46-6700-0

 

North London mistique

În cafeneaua lui Mustafa vine ades un turc bătrân, al cărui nume îmi scapă, şi care îmi pare mai pe fază decât îl recomandă aparenţele. Venisem să fumez narghilea şi mă despărţisem de fiara cea blondă chiar în pragul uşii şi atunci i-am auzit vocea, dogită, venind de undeva din semiîntuneric, spunând, într-o engleză aproximativă şi pe un ton patern de-a dreptul:

– Place la tine turc frumos, femei mult iubit la el. Rău suferi în timp...

Mi s-a părut că a îndrugat şi un „save you”. Acest „save you" putea însemna deopotrivă că omul îşi dă seama că drăguţul meu m-a salvat sau că, neştiind gramatică, acel „you” e pe post de „yourself” şi era, în fond, o profeţie sumbră care spunea exact contrariul: această iubire te va distruge, fugi, salvează-te! Ca şi sfinxul egiptean care îţi prezice prin aceeaşi frază un posibil deznodământ şi contrariul său, turcul cel bătrân îmi spunea că iubitul meu m-a salvat sau mă va distruge. Mă gândeam că, dacă ar fi să înlocuiesc sau cu şi, lucrurile ar avea sens, perfect... M-a salvat şi mă va distruge. În legendele turceşti cel care ţi-a salvat viaţa capătă şi drept de moarte, cumva, asupra ta.

Mustafa m-a luat şi el la întrebări în legătură cu falsul scandinav. M-am prefăcut absorbită de chiotele copiilor de pe stradă, care se jucau cu un cărucior de supermarket, şi ţipau, bucurându-se isteric. Un irakian cu un aer resemnat și obosit stă în fiecare zi pe un scăunel în faţa vitrinei unei patiserii care e uşă în uşă cu cafeneaua. Am ajuns să îl salut pentru că ne vedem mereu. De data aceasta se aşeză chiar la masa de lângă mine şi ceru şi el o cafea. Adem, care e băiatul lui Mustafa şi are vreo 20 de ani îl serveşte cu dichis. Cine m-ar fi imaginat în această poză de grup?

– Cum de nu eşti măritată? mă întrebă brusc irakianul. Mi-era clar că Mustafa trăgea cu urechea.

– Am fost măritată, cu un american.

– Dar cu bărbaţii din neamul tău ce ai?

– Absolut nimic. Ei au ceva cu mine. Nici unul nu m-a vrut.

– Eşti o femeie atrăgătoare. Şi pare că ai o inimă caldă.

– Chiar am...

Irakianul îşi mângâie barba nedumerit.

– Bărbaţii din neamul nostru cred că femeile frumoase, dacă au şi inima caldă, sunt curve. Se feresc de ele. Dacă cumva mai sunt şi citite, Doamne Fereşte, văd în ele nişte vrăjitoare. Nişte creaturi periculoase, de nestăpânit.

Irakianul râse şi dintr-odată începură să râdă şi alţi doi clienţi de la o masa vecină.

– Şi turcu' tău frumos, nu te-a găsit periculoasă? interveni Mustafa.

Sunt conştinentă că roşesc. Râseră toţi cu poftă.

– Căcăcioşi bărbaţi în neamul tău, comentă irakianul. Frica de femeie impotenţă este. Bărbaţi în neamul tău trebuie că beau cam mult. Şi englezii beau mult. Ohoho.

Se lăsă cu o nouă rafală de râsete.

– Musulman bărbat nu sperie la femei frumoase.

 

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Copyright ©2011 Bookblog.ro