Titlu: Poștașul
Autor: David Brin
Rating:
Editura: Paladin
Anul aparitiei: 2013
Traducere: Ana Veronica Mircea
Numar pagini: 392
ISBN: 978-973-124-890-5

„Poate că aveau să se reîntâlnească într-o bună zi, în pacea cabanei de pe munte, cu lucrările de artă ale copiilor atârnând pe pereţi, ca să vorbească despre creşterea cailor şi despre subtila artă a pregătirii berii. Dar momentul acela putea să sosească numai după ce Lucrurile Măreţe aveau să-i elibereze în sfârşit pe amândoi.”

Cumpără cartea în engleză

La şaisprezece ani de la războiul care a pus capăt civilizaţiei post-industriale, Gordon Krantz, entertainer nomad, descoperă în sălbăticia dintre două aşezări ale supravieţuitorilor rămăşiţele lumeşti ale unui poştaş. Folosindu-se de uniforma şi de sacii de scrisori ai acestuia pentru a obţine câteva zile de refugiu în cel mai apropiat sat, Gordon generează involuntar o legendă: cea a Statelor Unite Restaurate, al căror prim reprezentant va rămâne în istoria, deocamdată incertă, a civilizaţiei de după Războiul de la Sfârşitul Lumii.

Probabil că la mijlocul anilor ’80, când David Brin scria romanul postapocaliptic căruia urma să i se acorde atenţie şi în afara cercului pasionaţilor de SF, începutul mileniului al treilea reprezenta încă, în conştiinţele celor deja maturi, o eră dominată de problema supravieţuirii pe termen foarte scurt. Povestea celui ajuns poştaş din întâmplare se desfăşoară în jurul anilor 2011-2012, într-o variantă ficţionalizată a nord-vestului SUA. Un remake al ecranizării din 1997 a volumului ar fi plasat, mai degrabă, în jurul anului 2100, semn că ne-am mai liniştit – sau că preferăm să lăsăm în grija generaţiilor care vor urma nenorocirile planetare.

Verificând câteva date, am descoperit şi site-ul Earth by David Brin, pe care cititorii entuziaşti ai astrofizicianului cunoscut publicului larg ca scriitor de SF au adunat şi inventariat prezicerile din romanele acestuia:

http://earthbydavidbrin.pbworks.com/w/page/15607643/FrontPage

Printre anticipări ale spamului, ale împărtăşirii de păreri prin social media şi ale supravegherii video omniprezente, găsim şi predicţii categorizate drept improbabile: un război al unei alianţe internaţionale împotriva Elveţiei sau producţia voluntară de endorfină, fără stimuli externi, şi dependenţa de starea rezultată.

În Poştaşul, însă, Brin este preocupat mai degrabă de pericolul reapariţiei unei rase de „supraoameni”. Urmaşii „ereticului” Nathan Holn, în frunte cu un grup restrâns de militari ale căror capacităţi fizice au fost augmentate prin mijloace ştiinţifice înaintea Războiului de la Sfârşitul Lumii, consideră că toţi supravieţuitorii care se străduiesc să ducă o existenţă paşnică sunt prea slabi pentru a-şi merita libertatea. În haite, holniştii ucid, fură şi creează o clasă de sclavi, bazându-se pe scrierile lui Holn - care spera ca socialismului şi capitalismului să le urmeze o doctrină a supravieţuirii celor mai puternici.

Cu toate că romanul trece sub tăcere soarta tuturor continentelor cu excepţia Americii de Nord, Brin reuşeşte să creioneze o stare de spirit durabilă prin eforturile protagonistului său de a crea legături între supravieţuitorii refugiaţi de multă vreme în indiferenţă. Pe măsură ce minciunile lui despre statele din estul îndepărtat se transformă în naraţiuni paradisiace, cei care îl cred reconstruiesc, din amintiri, câte o bucăţică a lumii; iar printre cei care nu îl cred, există câţiva care se apucă să spună poveşti similare.

Brin se declară un optimist, în ciuda prezicerii unui al treilea război mondial. Poate cu miză socială, mai degrabă decât literară, Poştaşul se citeşte în primul rând ca simplu SF, dar şi ca un gest de încredere în bunăvoinţa fiecărui necunoscut.

• Plusuri

  Fără timpi morţi, cel mai celebru roman al lui David Brin propune o soluţie concretă pentru recuperarea unei civilizaţii aproape complet distruse.

• Minusuri

  Firul narativ mi s-a părut, în mare parte, previzibil. Majoritatea personajelor sunt construite vizibil din nevoia de a demonstra câte o idee sau dorinţa de a include anumite simboluri.

• Recomandari

  De citit în paralel cu articolele de speculaţie ştiinţifică ale lui Brin (de exemplu: http://www.davidbrin.com/singularity.html).